StiriZiare.ro

La o întâlnire cu comisia economică a Bundestagului, în sala grupului parlamentar al Uniunii creștin-democrate CDU/CSU, deputatul Partidului Verzilor, Maik Aussendorf, nu vrea sa participe, pentru că există o cruce atârnată de perete. Iar asta, spune el, contrazice separarea ce se impune între biserică și stat.

Pentru Aussendorf, „este vorba despre un lucru fundamental”. După cum a relatat marți Rheinische Post, deputatul a precizat acest lucru într-o scrisoare adresată președintei Bundestagului, Barbel Bas (SPD).

Verzii vor neutralitate religioasă

În această scrisoare, aflată la dispoziția publicației citate, Maik Aussendorf scrie: „În timpul ultimei rocade necesare, acolo a trebuit să aibă loc o ședință publică a comitetului digital”. „Abia la fața locului, eu, alți parlamentari și publicul invitat am realizat că această sală nu corespunde principiilor muncii neutre din punct de vedere parlamentar”.

El continuă scriind că Bundestagul e un loc „unde se reflectă diversitatea societății noastre și în care toți oamenii, indiferent de credințele lor religioase sau de viziunea asupra lumii, au drepturi egale”.

Concluzia reprezentantului Partidului Verzilor este: „Crucea vizibilă, ca simbol al unei anumite comunități religioase, contrazice principiul separării dintre biserică și stat. Prin urmare, vă rog, din biroul dumneavoastră ca președinte al Bundestagului, să vă asigurați că viitoarea ședință a comisiei poate avea loc într-o sală de ședințe neutră din punct de vedere ideologic și religios”.

Uniunea contraatacă

Uniunea CDU/CSU este revoltată. „Cererea venită de la colegul Aussendorf arată, încă o dată, cum este toleranța mult lăudată a unor Verzi”, a declarat secretarul parlamentar Thorsten Frei (CDU). Grupul parlamentar CDU/CSU „își pune sala de ședințe la dispoziția Comitetului Economic în mod colegial, dar se confruntă imediat cu o cerere aproape provocatoare”.

Liderii de grup ai Verzilor trebuie, prin urmare, „să clarifice imediat dacă aceasta este o opinie individuală greșită sau o poziție de grup”. Frei a explicat în continuare că, de fapt, crucea este simbolul imaginii de sine a Uniunii. „Conectează și nu exclude. Crucea din sala de ședințe a grupului nostru parlamentar este nenegociabilă”, a subliniat politicianul CDU.

Crucifixele ajung în instanță

În timp, numeroase instanțe din Germania – chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului – s-au ocupat de această problemă. Judecătorii de la Strasbourg au pronunțat, în 2011: „Decizia de a instala crucifixe în sălile de clasă rămâne la latitudinea statului”.

Cu 15 voturi din 17, judecătorii au stabilit că crucile creștine din sălile de clasă nu încalcă niciun drept fundamental – nici dreptul la educație, nici dreptul la libertate religioasă. Dar nici acesta nu a fost sfârșitul dezbaterii.

Cel mai recent, Tribunalul federal administrativ din Leipzig a trebuit să decidă în ultimă instanță dacă crucifixele ar putea fi agățate de autoritățile bavareze. Punctul 28 din Regulamentul general de procedură pentru autoritățile statului liber Bavaria prevede că crucea trebuie să fie clar vizibilă în zonele de intrare „ca expresie a caracterului istoric și cultural al Bavariei”.

Potrivit Spiegel.de, Asociația pentru Libertatea Gândirii (bfg), care e critică din punct de vedere religios, a demarat o acțiune în instanță împotriva acestei reglementări.

citeste mai mult …

Prestațiile bune din acest sezon l-au adus pe Mihnea Rădulescu (19 ani) în atenția granzilor din SuperLiga, iar președintele clubului Petrolul Ploiești, Claudiu Tudor, a dezvăluit pentru ce sumă poate fi achiziționat atacantul.

Revenit la Petrolul în această vară, după ce a contribuit la promovarea Gloriei Buzău în Liga 1, Rădulescu i-a ajutat pe „Lupii Galbeni” să ajungă pe locul 2 în SuperLiga, cu 4 goluri în 11 meciuri.

Petrolul Ploiești cere „500-600-700 mii de euro” pe Mihnea Rădulescu

Președintele grupării de pe Stadionul „Ilie Oană” afirmă că atacantul ar putea pleca în iarnă pentru „500-600-700.000 de euro”.

„Pentru prețul corect, orice jucător se poate vinde. S-a tot discutat și despre subiectul Lukas Zima. El până la urmă este un jucător care a venit liber, și-a făcut datoria față de club și a fost vândut pe un preț bun.

La fel și cu Mihnea, dacă va avea o ofertă bună, vom discuta atunci. Vorbim despre 500-600-700 mii de euro în momentul acesta. Dacă el va marca, cu siguranță prețul va mai crește.

Dar nu aș mai pune bază în acest moment pe acest lucru. La iarnă vom vedea dacă avem oferte pentru ei”, a declarat Claudiu Tudor, citat de prosport.ro.

Oficialul „găzarilor” spune că mai mulți jucători ai Petrolului au impresionat în ultima perioadă.

„Important este ca ei să rămână pe locul 2, cota lor să crească, prezențele la echipele naționale deja au început să apară. Huja este într-o creștere evidentă de formă, Boțogan la Under-20, Mihnea, la fel, la Under-21, Roche în naționala Beninului.

Avem jucători buni, inclusiv pe Stancovici care a venit foarte bine din spate, sau Denis Radu. Avem copii buni și am creat o echipă bună, cu jucători de viitor, care cu siguranță vor confirma”, a mai spus Tudor.

Potrivit impresarului Mihai Stan, FCSB, Dinamo, Rapid și Sepsi și-l doresc pe atacant, însă acesta nu o va părăsi în acest an pe Petrolul.

Petrolul Ploiești a acumulat 22 de puncte în 14 etape și se află pe locul 2 în clasamentul SuperLigii, la șapte puncte în spatele liderului Universitatea Cluj.

citeste mai mult …

Barbara Bush, una dintre fiicele fostului preşedinte republican George W. Bush, a anunţat că o susţine pe democrata Kamala Harris împotriva contracandidatului republican Donald Trump în apropiatele alegeri prezidenţiale din Statele Unite, a scris marţi revista People, potrivit AFP.

Cu o săptămână înaintea scrutinului din 5 noiembrie, ea a făcut campanie pentru candidata democrată, mergând din uşă în uşă în statul Pennsylvania, cu o şapcă albă pe cap având inscripţia ‘Kamala’ cu litere albastre, transmite Agerpres.

„A fost entuziasmant să regăsim prieteni şi să întâlnim alegători cu echipa de campanie. Sper că vom face ca ţara noastră să avanseze şi vom proteja drepturile femeilor”, a declarat femeia în vârstă de 42 de ani.

Barbara Bush, care se prezintă ca independentă, provine dintr-o familie celebră de politicieni republicani: ea este fiica fostului preşedinte George W. Bush (2001-2009) şi nepoata lui George H. W. Bush, care a fost la rândul lui preşedinte al SUA, între 1989 şi 1993.

Tatăl său, care s-a distanţat de viaţa politică după încheierea mandatelor sale de preşedinte, nu l-a susţinut pe niciunul din cei doi candidaţi, însă Kamala Harris a putut conta pe sprijinul fostului vicepreşedinte al lui George W. Bush, Dick Cheney.

În trecut, Barbara Bush s-a declarat deja în favoarea dreptului la avort, un subiect central al campaniei Kamalei Harris contra rivalului său republican.

citeste mai mult …

Astăzi, ni s-ar părea extrem de ciudat și controversat să ne imaginăm un scenariu în care România ar avea o altă capitală decât București. Cu toate acestea, în secolele anterioare, Bucureștiul nu doar că nu a fost capitală, dar românii trăiau în două state distincte, fiecare având propria capitală.

Bucureștiul este capitala modernă a României, având acest statut încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Totuși, orașul nu deținut întotdeauna această poziție importantă. De-a lungul perioadelor medievale și ulterior, românii au avut diverse capitale, atât în Țara Românească, cât și în Moldova.

De la Câmpulung, Târgoviște și Curtea de Argeș, până la Cetatea de Scaun a Sucevei și Iași, au existat momente în care Bucureștiul nu figura în discuțiile despre capitalele celor două state românești. Totuși, odată cu unirea realizată de Cuza, lucrurile aveau să se schimbe, iar România a ales Bucureștiul ca nouă capitală.

14 noi rute disponibile de pe aeroporturile din România pentru sezonul de iarnă 2024-2025

Radu cel Frumos a fost cel care a mutat capitala în București. La început, orașul era cunoscut sub numele de Cetatea Dâmboviței, iar prima sa mențiune documentară datează din 1459, într-un act emis de Vlad Țepeș. Ulterior, în 1465, fratele său, Radu cel Frumos, a decis să transfere capitala Țării Românești la București, pentru a se apropia de Imperiul Otoman.

Pe parcursul unei perioade îndelungate, sediul puterii în Țara Românească se tot schimba în funcție de preferințele politice ale domnitorilor, mutându-se fie la București, fie la Târgoviște. Abia din 1659, prin ordinul Înaltei Porți, Bucureștiul devine capitală permanentă a statului.

Târgoviște este municipiul de reședință al județului Dâmbovița, Muntenia, România. Reprezintă principalul centru economic, cultural, politic și administrativ al județului Dâmbovița. 

În 2021 avea o populație de 66.965 locuitori și era 27-lea oraș al României după numărul de locuitori.

Reședință domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și cultural-artistic al regiunii, Târgoviște fiind cetatea de scaun a Țării Românești.

Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole.

În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. În actele interne, Curtea Domnească este atestată în timpul lui Mircea cel Bătrân când, într-un act al fiului și asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se vorbește despre „însuși orașul domniei mele Târgoviște” (DRH, B, vol. I). Din acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință voievodală fortificată. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine împrejmuiesc astăzi Turnul Chindiei. Ultimele cercetări arheologice însă, au avansat ideea că o curte a fost ridicată aici încă înainte de Mircea cel Bătrân.

Primul act oficial, din 1406, este scris pe hârtie către mănăstirea Tismana de „Io. Mircea I Basarab, voievodul Țării Românești, duce de Făgăraș și Almaș, comite de Severin, despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului, spre cunoștința acestora, atât celor de acum, cât și celor viitori”, așa cum semna tratatele sale de alianță.

Țara care a încetat să mai imprime banii, ca să economisească bani

În această perioadă, Târgoviște deja beneficia de un statut privilegiat, fiind cel mai important centru economic și cultural al Țării Românești, fapt favorizat și de poziția sa la răscrucea unor importante drumuri comerciale.

Vlad Țepeș urcă pe tron în 1456 cu sprijinul prietenilor săi Ioan Huniade și Ștefan cel Mare și se înscrie în istorie pentru victoria din 1462 împotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. În timpul domniei sale a fost construit Turnul Chindiei, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului.

În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea.

Constantin Brâncoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării. În timpul său, reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă la București. De altfel, unul dintre motivele detronării sale de către sultan, a fost „că locuia la Târgoviște 6 până la 7 luni pe an, aducând astfel pagube Bucureștilor”. După tragicul final al domniei sale, capitala s-a mutat la București, eveniment în urma căruia Târgoviște a început să piardă din puterea economică precum și din populație.

În anul 1859, Alexandru Ioan Cuza realizează Mica Unire, iar Bucureștiul este ales ca sediul oficial al Principatelor Unite. Cu toate acestea, la acea vreme, existau numeroase voci care pledau pentru ca alt oraș, cum ar fi Focșani, ca să devină capitala României.

Ei sunt milionarii muzicii românești. Ce artiști au spart topurile internaționale și au depășit pragul de un milion de euro

„Omul cu care Mircea Geoană susține că nu s-a întâlnit este Tal HANAN, alias Jorge, deconspirat în urma unei investigații jurnalistice internaționale ca fiind în spatele unor operațiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a fermelor de troli și operațiuni în social media menite să decredibilizeze candidați.

Tal HANAN este israelian, fost membru al forțelor speciale israeliene.

Una dintre fotografii îl arată pe Tal HANAN în fața sediului Institutului Aspen din București, la care Mircea Geoană este președinte fondator. O altă fotografie probează că Mircea Geoană este prezent în același loc, împreună cu apropiata sa, deputat PSD. A treia fotografie este o captură din Google Street View din fața Institutului Aspen.

Acestea sunt faptele, datele, informațiile. Explicațiile sunt la Mircea Geoană!

Da, sigur, se va tot văita că e o victimă, nici rușii din 2009 nu erau ruși, nici Vîntu nu era Vîntu, nici bani din campanie nu i-au venit de la oameni care au conexiuni cu rușii, probabil nici cel pe care-l vedem clar în poze nu o fi Tal Hanan.

Dacă înainte de NATO poate avea standarde potrivite PSD, după ce a ocupat o astfel de poziție e inexplicabil cum mai poate să acceseze astfel de personaje cunoscute la nivel mondial pentru campanii electorale murdare, pentru încercări de deturnare a votului democratic.

Dragi români, este de apreciat tenacitatea domnului Geoană, care de mai bine de 15 ani vrea să ajungă președintele României.

Înțeleg tenacitatea, dar nu cu orice preț. NU sunteți independent deloc, domnule Geoană. Deloc. Sunteți dependent de grupurile de interese care vă controlează și vă finanțează. Grupuri de interese complet diferite de ale statului român, domnule Geoană. Pare că vă jucați și cu instrumente periculoase pentru democrație: fake news, fabrici de troli.

Acum câteva zile, am primit de la prieteni jurnaliști o informație documentată, care la început mi s-a părut halucinantă. V-am dat posibilitatea să clarificați, din timp. Nu ați făcut-o, iar verificările noastre ulterioare au arătat că e posibil să folosiți mijloace îndoielnice, domnule Geoană. Dumneavoastră ați fost, oare, și în spatele atacurilor murdare și mincinoase la adresa mea?

Nu se face așa ceva. Sentimentul pe care îl încercați la ora aceasta ar trebui să fie cel de rușine”, a scris Elena Lasconi pe Facebook. Mircea Geoană a spus că nu l-a întâlnit niciodată pe Tal Hanan. „Zău că îmi era simpatică doamna Lasconi într-o vreme. Şi cred că într-un fel armata de furnicuţe s-a apucat să caute armata de hackeri. Nu ştiu cine este domnul acesta (…) Eu unul cred că cine o sfătuieşte, o sfătuieşte greşit şi dă şi informaţii proaste. Dacă a existat o întâlnire, nu cu acest om, nu ştiu cine este, nu ştiu ce firmă are, nu ştiu ce hackeri are. Se vede că îl are pe Petrov consilier, mai nou. Sună prea mult a stilul vechi, pe stil vechi”, a afirmat Mircea Geoană. 

Pe 22 octombrie, parintii fetei cereau ajutorul politiei pentru a-si gasi copilul. Oamenii legii au pornit in cautarea fetei si au apelat si la ajutorul cetatenilor, potrivit BZI.

Ulterior, fata a fost gasita la Roman. Chiar daca minora a fost de acord sa intretina raporturi sexuale cu tanarul, politistii au descins la locuinta individului, iar in urma perchezitiilor l-au retinut pentru viol.

„La data de 25 octombrie a.c., politistii au retinut un tanar de 19 ani, banuit de comiterea infractiunii de viol savarsit asupra unui minor, fapta petrecuta in judetul Neamt. Din cercetari a rezultat ca, la data de 22 octombrie a.c., acesta i-ar fi solicitat persoanei vatamate (o minora de 12 ani) sa se deplaseze din municipiul Iasi in judetul Neamt, unde, ulterior, ar fi intretinut un raport sexual consimtit cu aceasta. In baza probatoriului administrat in cauza, acesta a fost retinut de politisti pentru 24 de ore”, a precizat Adina Ciobanu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Iasi.

Într-un mesaj postat pe platforma X, însoţit de o fotografie a lui Naim Qassem, Yoav Gallant a scris „numire temporară” şi „nu pentru mult timp”.Ministrul israelian a estimat într-un comunicat ulterior că arsenalul de rachete al Hezbollah din Liban a fost în mare parte distrus de forţele israeliene.Potrivit lui Gallant, armata israeliană a reuşit să scoată Hezbollah „din toate satele aflate de-a lungul frontierei şi să distrugă infrastructuri de orice fel care se aflau acolo”.”Aceste operaţiuni creează o realitate diferită în Liban şi în regiune”, a declarat el.

Potrivit experţilor, Hezbollah deţinea un arsenal de circa 150.000 de rachete înaintea începerii ostilităţilor contra Israelului.

Țara care a încetat să mai imprime banii, ca să economisească baniDe partea sa, preşedintele iranian Massoud Pezeshkian, a cărui ţară este principalul susţinător militar şi financiar al organizaţiei şiite libaneze, a afirmat că desemnarea lui Naim Qassem ca lider al Hezbollah va „consolida rezistenţa” împotriva Israelului.”Sunt convins că prezenţa unei personalităţi strălucitoare ca a dumneavoastră în fruntea mişcării va conduce la consolidarea hotărârii rezistenţei” faţă de Israel, a declarat Pezeshkian într-un mesaj adresat lui Naim Qassem.El şi-a exprimat speranţa în instaurarea „păcii, a liniştii şi a securităţii în Fâşia Gaza, în Liban şi în întreaga regiune”.Numărul doi al Hezbollah, Naim Qassem, a fost ales în fruntea mişcării şiite libaneze în locul lui Hassan Nasrallah, ucis într-un atac israelian lângă Beirut în urmă cu peste o lună.”Consiliul Shura”, organul de conducere al Hezbollah, „a fost de acord să-l aleagă pe şeicul Naim Qassem (71 de ani) secretar general al Hezbollah”, a anunţat într-un comunicat organizaţia pro-iraniană aflată în război împotriva Israelului.Hassan Nasrallah a fost ucis pe 27 septembrie într-o lovitură aeriană israeliană asupra periferiei de sud a capitalei Beirut, un bastion al Hezbollah. Hashem Safieddine, presupusul său succesor, a fost, de asemenea, ucis într-un alt atac israelian la începutul lunii octombrie. Moartea lui a fost confirmată săptămâna trecută de Hezbollah, care a anunţat că în atacul israelian au fost ucişi şi alţi lideri ai organizaţiei.Israelul desfăşoară din 23 septembrie atacuri aeriene masive în Liban, ce vizează bastioane ale Hezbollah, susţinând că vrea să pună capăt tirurilor Hezbollah asupra nordului teritoriului israelian şi să permită întoarcerea locuitorilor la casele lor. 

14 noi rute disponibile de pe aeroporturile din România pentru sezonul de iarnă 2024-2025