StiriZiare.ro

Festivitatea de premiere a Balonului de Aur 2024 are loc ACUM, la Theatre du Chatelet din Paris, LIVE pe GOLAZO.ro și în direct pe Prima Sport 2.

Ceremonia marchează cea de-a 68-a ediție a Balonului de Aur, care se acordă încă din 1956.

Până anul trecut inclusiv, France Football s-a ocupat de decernarea prestigiosului trofeu. Începând cu acest an, UEFA s-a implicat și ea, iar în cadrul galei se vor acordă premii atât pentru cei mai buni sportivi din fotbalul masculin, cât și din cel feminin.

Toate detaliile, pe GOLAZO.ro

[Foto articol: IMAGO images]

citeste mai mult …

Candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, Nicolae Ciucă, a fost întrebat de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, în dezbatarea electorală organizată, marţi seară, dacă a fost membru al PCR, liberalul dând asigurări că „nu am fost niciodată comunist”, transmite News.ro.

Într-o dezbatere electorală organizată de Antena 3, Nicolae Ciucă a fost întrebat de către Marcel Ciolacu, prin intermediul unei înregistrări anterioare, dacă a fost membru al Partidului Comunist Român:

„Nu am fost niciodată comunist. Înainte de 1989, fiecare ofiţer al Armatei Române era membru al partidului, dar nu am fost niciodată comunist, ca atare, până în 1989 asta a fost, pentru toţi militarii Armatei Române, toţi cei care am absolvit şcoala militară”, a răspuns Ciucă.

Liberalul a precizat că era obligatoriu înainte de Revoluţie ca ofițerii din MApN să aibă calitatea de membru de partid.

„Nu am ce să ascund, a fost obligatoriu. Am terminat Şcoala Militară cu media 9,69, al şaselea în promoţie şi asta a fost situaţia. Dar nu am fost niciodată comunist (…) Am fost ofiţer de carieră, mi-am văzut de cariera mea şi nu îmi pare absolut deloc rău de ceea ce am făcut în carieră”, a afirmat Ciucă.

„Probabil domnul Ciolacu se aştepta să spun altceva. Eu nu voi minţi niciodată, nu sunt ca ei”, a adăugat preşedintele PNL.

O altă întrebare a venit de la o altă contracandidată a sa, președintele USR Elena Lasconi: „Chiar îmi e simpatic şi nu vreau să-l încurc, dar l-aş înreba, de curiozitate, câte găuri aţi nimerit la terenul de golf de la Neptun, sau a fost ca la Nassiriya?”

”Eu la ce nu mă pricep nu mă bag, ca atare nu am jucat golf în viaţa mea”, a răspuns Nicolae Ciucă. „Când vine vorba de Nassiriya, după emisiunea de aseară am putut să constat foarte simplu că doamna Lasconi, cu tot respectul şi condescendenţa, îi spun că acolo unde nu se pricepe este bine să nu se bage”, a adăugat Ciucă.

citeste mai mult …

Grupul german Volkswagen, cel mai mare constructor european de automobile, intenţionează să închidă cel puţin trei uzine şi să elimine zeci de mii de locuri de muncă în Germania, a anunţat luni comitetul de întreprindere de la Volkswagen, care vorbeşte de un plan social „istoric”.

De asemenea, planul prevede o reducere cu 10% a tuturor salariilor şi îngheţarea lor în 2025 şi 2026, a mai informat comitetul de întreprindere de la Volkswagen într-un comunicat de presă, precum şi transferul în străinătate a mai multor activităţi şi departamente din cadrul grupului, care în prezent sunt amplasate în Germania, relatează agențiile AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Anunțul vine după ce, luna trecută, directorul Volkswagen a avertizat că situaţia companiei este „alarmantă” și au apărut în spațiul public informația că Volkswagen ia în considerare pentru prima oară în istoria sa ideea de a închide uzine auto din Germania.

„Acesta este planul”

„Echipa managerială este serioasă cu privire la toate aceste lucruri. Nu este doar retorica din timpul negocierilor colective”, a avertizat preşedintele comitetului de întreprindere de la Volkswagen, Daniela Cavallo.

„Acesta este planul prin care cel mai mare grup industrial german vrea să demareze operaţiunea de lichidare din Germania”, a adăugat Cavallo, fără a preciza care sunt uzinele afectate şi nici câţi dintre cei aproximativ 300.000 de angajaţi ai Volkswagen Group din Germania ar putea fi disponibilizaţi. „Toate uzinele VW din Germania sunt afectate de aceste planuri. Niciuna nu este sigură”, a mai spus Cavallo.

Aceste comentarii reprezintă escaladarea conflictului între muncitorii şi echipa managerială de la Volkswagen, care este presat să diminueze costurile şi să rămână competitiv în contextul cererii scăzute din China şi Europa.

Directorii Volkswagen negociază cu sindicatele

Cavallo a precizat că există un acord între ambele părţi cu privire la natura problemelor cu care constructorul german, la fel ca şi mulţi dintre constructorii auto europeni, se confruntă, variind de la tranziţia mai lentă decât se preconiza la automobilele electrice şi până la intrarea agresivă a rivalilor chinezi pe piaţa din Europa.

„Nu suntem departe când vine vorba de analizarea problemelor. Dar suntem foarte departe când vine vorba de răspunsul la probleme”, a spus Cavallo.

Cel mai mare constructor auto european şi sindicatele negociază de mai multe săptămâni un plan de restructurare a afacerilor şi reducere a costurilor, plan care include, pentru prima dată în istoria companiei, şi închiderea unor uzine din Germania.

citeste mai mult …

BNR s-a uitat la toate firmele din 2007 până în prezent ca să identifice poveștile de succes, adică firme care au reușit să-și crească sustenabil profitabilitatea, cifra de afaceri, iar indicatorii de lichiditate să fie corespunzători. „N-am găsit foarte multe: 2.600, cele mai multe fiind IMM-uri”, susține Florian Neagu, director al Direcției de Stabilitate la BNR.

Ce lecții învățăm de la ele

Reprezentantul BNR a prezentat 3 lecții pe care le-a învățat de la ele:

1. „Aceste entități sunt conduse de oameni care au studii superioare. Peste 90% din managerii acestor companii au studii superioare. Cred că se simte considerabil. Această educație suplimentară face diferența”.

2. „Aceste firme și-au păstrat bilanțuri în ordine indiferent de faza ciclului economic. Când era creștere semnificativă n-au avut o stare euforică și au consumat tot ce au acumulat în anii anterior. Când a fost faza mai puțin favorabilă n-au bruscat firma și nu au generat probleme și către alți parteneri. Când zic bilanțuri, mă refer la solvabilitate, lichiditate, profituri”.

3. „Când ne-am uitat la aceste povești se succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să le finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor. Rolul acestuia nu e neapărat doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă când lucrurile poate merg bine și tu în euforie poți să iei niște decizii mai puțin prudente. Acest partener te poate ajuta când lucrurile merg mai puțin bine. Te poate ajuta cu sfaturi.”

260.000 sunt firme cu capitaluri negative

„Spiritul antreprenorial în ultimii 30 de ani a fost dinamic. De la aproape 300.000 companii active, care au depus bilanțul la Fisc, în 1994, peste 30 de ani avem mai bine de o dublare a numărului: peste 800.000 entități. Mai este spațiu de îmbunătățire dacă ne uităm la nivel european. România are 52 de firme la 1000 de locuitori. Ne situează mult în spate și față de media europeană care este la 84 de companii”, spune el.

Potrivit reprezentantului BNR, avem un număr mare de firme cu capitaluri negative.

„Asta înseamnă că sunt firme care nu reușesc să aibă capitaluri proprii de minim 200 lei. Pragul este neschimbat din anii ‘90. Din cele 800.000 de companii active, aproape 260.000 sunt cu capitaluri negative. O treime din firmele din economie sunt subcapitalizate. Înseamnă că nu reușesc să îndeplinească această cerință legală de 200 lei”, a explicat Florian Neagu.

În opinia sa, această subcapitalizare cronică are consecințe asupra dezvoltării.

„Dacă ne uităm pe un orizont de 5 ani, reușește firma să iasă din sfera de dimensiune din care s-a născut? Răspunsul este: NU! Unde te naști, acolo rămâi”, afirmă Neagu.

În ultimul deceniu, spune el, a ieși din zona de dimensiune se întâmplă mai rar decât înainte.

„Asta e în strânsă legătură cu partea de subcapitalizare. 64% din firmele care nu reușesc să îndeplinească cerința de 200 lei sunt în această situație de mai bine de 10 ani. Te întrebi: Cum poți să trăiești ca firmă? Îți trebuie un an ca să ieși din piață, în teorie. Așa se întâmplă în procesul de asanare al oricărei economii. Un an îți trebuie”, a explicat el.

În cazul nostru, afirmă Neagu, majoritatea entităților care trăiesc cu capital negativ, trăiesc în această stare mai bine de 10 ani.

„Cum poți să-ți duci business-ul în această stare? Cel mai probabil nu putem vorbi de o dezvoltare, mai mult de subzistență. Dacă ne uităm dacă aceste companii generează vulnerabilități în cadrul economiei, vedem că o parte importantă din plățile restante (facturi plătite), pe acest canal provin. Din partea firmelor cu capital negativ. Disciplina la plată în economie este afectată semnificativ pe acest canal”, a mai arătat reprezentantul BNR.

Multe firme cu capital negativ au profit

De asemenea, a mai afirmat că multe din aceste firme cu capitaluri negative au profit.

„Legea spune clar: în momentul în care ai profit, îți folosești aceste resurse pentru a-ți capitaliza firma și a aduce-o la pragul minim de 200 lei. Multe din asemenea antități obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende, decât să-și consolideze entitatea”, a mai spus el.

Dacă proprii acționari/asociați n-au încredere în acea entitate, spune Neagu, um să te aștepți ca o bancă, IFN sau alt creditor să aibă încredere să te ajute, să-ți sprijine activitatea?

„Există o legătură între gradul de subcapitalizare al economiei și cel mai redus grad de intermediere financiară din Europa”, apreciază directorul direcției de Stabilitate din BNR.

Firmele se finanțează în principal prin credite comerciale

„Pe primul loc, de departe, este finanțarea prin credite comerciale. Uitându-ne în profil european, suntem țara care se finanțează cel mai mult pe acest canal. Firmele din România apelează, de departe, cel mai mult la finanțare prin credite comerciale comparativ cu toate celelalte. Să te finanțezi de la acționari/asociați, e pe locul 3, după creditele interne. E sustenabilă această manieră de a-ți conduce business-ul? Dezvoltă afacerea într-una de succes?”, a declarat Florian Neagu

Ela a reamintit că suntem pe ultimul loc la capitolul intermediere financiară, iar la datorii comerciale suntem pe primul loc.

„Dacă auzim că economia a crescut cu 3%, să știți că această valoare nu reprezintă aproape pe nimeni. Dacă ne uităm care firme și-au crecut valoarea adăugată cu 3%, nu găsim aproape pe nimeni. Dacă extindem intervalul la +/-10%, asta înseamnă să ne uităm câte au crescut cu 2,7 – 3,3%, găsim sub 2% din firme. Dacă extindem la +/-50%, găsim 9% din firme. Prin urmare, valoare medie nu reprezintă aproape pe nimeni. Când auzim că economia la nivel mediu a crecut cu 3%, din datele noastre peste 90% au obținut rezultate sub această medie. Rezultatele pe care le avem sunt foarte pozarizate”, a spus el.

Potrivit acestuia, un număr foarte mic de companii generează cea mai mare valoare adăugată.

„Printre aceste companii care reușesc să tragă economia, noi monitorizăm primele 100 de companii de importanță sistemică. Cele mai multe companii de importanță sistemică sunt în faza de maturitate. Peste 10 cel mai probabil o să treacă în faza de triere sau de declin. Avem ce pune în loc peste 10 ani?”, se întreabă reprezentantul BNR.

citeste mai mult …

Regatul Unit a impus luni sancţiuni împotriva a trei agenţii şi trei şefi din cadrul acestora, acuzaţi de încercarea de a recurge la dezinformări pentru „subminarea şi destabilizarea Ucrainei şi a democraţiei acesteia”, transmit Reuters, AFP şi Agerpres.

Ministerul de externe de la Londra a comunicat că Social Design Agency (SDA) şi o parteneră a acesteia, compania Structura, au încercat să efectueze o serie de „operaţiuni de interferenţă” pentru slăbirea sprijinului internaţional acordat Kievului. A mai fost sancţionată firma de relaţii publice ANO DIALOG.

„Sancţiunile de astăzi transmit un mesaj clar: nu vă vom tolera minciunile şi amestecul şi suntem pe urmele voastre”, a declarat ministrul de externe David Lammy, citat într-un comunicat. El a adăugat că „tentativele disperate ale lui Putin (preşedintele rus Vladimir Putin – n. red.) de a ne diviza vor da greş (…) Vom rămâne alături de Ucraina atâta vreme cât va fi nevoie”.

Ambasada rusă în Regatul Unit nu a răspuns imediat unei solicitări din partea agenției Reuters de a comenta.

Conform afirmaţiilor britanicilor, SDA a încercat anul acesta să incite la proteste în mai multe ţări europene şi a avut în vedere achiziţionarea de puncte de vedere în mediile sociale.

Sancţiunile includ blocarea unor active şi interdicţii de călătorie.

Statele Unite, care au avertizat Rusia în privinţa eforturilor de a difuza dezinformări şi de a crea instabilitate în ţări democratice, au sancţionat cele două companii încă din martie, reaminteşte Reuters.

Ministerul britanic de Externe a menţionat că „activităţile perfide ale SDA la scară internaţională” au fost condamnate de asemenea de Canada, Franţa, Germania şi Australia.

• Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Armata rusă a înaintat cu 478 kmp în teritoriul ucrainean de la începutul lunii octombrie, acesta fiind câștigul teritorial pe o lună cel mai important din martie 2022, la începutul războiului, după o analiză a AFP, realizată pe baza datelor furnizate de Institute for the Study of War (ISW).

Pe 27 octombrie, forțele rusești obținuseră mai mult teren decât în lunile august și septembrie (477 kmp, respectiv 459 kmp), luni în care oricum soldații Moscovei realizaseră câștiguri teritoriale notabile, în special în estul Ucrainei, mai exact în jurul orașului Pokrovsk.

Ritm accelerat al înaintării ruse în 2024

În regiunea Donețk, în care se află acest important nod logistic, se află două treimi din teritoriul obținut de ruși (324 km²). Forțele Moscovei se află la numai câțiva kilometri de orașul Pokrovsk, de care se apropie din sud și din est.

Avansul arată dificultățile întâmpinate de către armata ucraineană în estul țării, în fața soldaților ruși mai numeroși și mai bine înarmați. Rușii au obținut succese și sectorul de nord al frontului, fiind vorba de 40 kmp în direcția Kupiansk, oraș capturat de trupele rusești la începutul conflictului și apoi recurcerit de Ucraina în septembrie 2022.

Ultima dată când trupele Kremlinului au obținut asemenea câștiguri teritoriale a fost în martie 2022, când operațiunile lor se întindeau și în nordul Ucrainei, în direcția Kievului, într-o perioadă în care linia frontului era mult mai mobilă decât astăzi.

Forțele rusești au cucerit 584 kmp de teritoru ucrainean în întregul an 2023. De la 1 ianuarie 2024 încoace, suprafața ocupată de peste 2.660 kmp, adică o suprafață mai mare decât aglomerația urbană a Moscovei.

De la începutul războiului, în 24 februarie 2022, Rusia a cucerit până pe 27 octombrie 67.192 kmp de teritoriu ucrainean. Cu Crimeea, anexată în 2014, și cu teritoriile din Donbas controlate de către separatiști înaintea invaziei ruse, Moscova controlează în momentul de față în jur de 18,2% din teritoriul Ucrainei.

Calculele AFP sunt efectuate pe baza fișierelor comunicate zilnic de către ISW, care ia în considerare informațiile publice difuzate de către cele două tabere, precum și analiza imaginilor din satelit.

Forțe proaspete din Coreea de Nord

Perspectivele sunt sumbre pentru Ucraina în condițiile în care secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat trupele nord-coreene au fost trimise în Rusia și că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk, ceea ce ar permite degrevarea unor efective rusești de sarcinile defensive din această zonă și eventuala lor mutare pe frontul din Donbas.

„Aprofundarea cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord reprezintă o amenințare atât pentru securitatea indo-pacifică, cât și pentru cea euro-atlantică”, a declarat Rutte, după ce oficialii și diplomații NATO au primit o informare din partea unei delegații sud-coreene.

Deocamdată, nu se știe câtă vreme armata rusă va putea menține acest ritm alert al înaintării în interiorul Ucrainei și care sunt costurile acesteia. Potrivit unor date furnizate de către armata ucraineană, pierderile rusești, doar pe timpul zilei de 27 octombrie, au fost foarte mari: 1680 soldați, 7 tancuri, 40 alte blindate de luptă, 51 tunuri, 100 diferite vehicule și 14 echipamente speciale.

„Frontul de acasă” al lui Putin dă semne de slăbiciune

Pe de altă parte, economia rusă dă semne de supraîncălzire, fenomen apărut din cauza efortului de război, ceea ce ar putea submina capacitatea lui Vladimir Putin de a duce un război de durată. Economia și efortul de război al Rusiei sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari, scrie ISW în ultima evaluare privind conflictul din Ucraina.

Economia rusă este „în pericol de supraîncălzire”, a notat duminică și Washington Post, menționând că bugetele militare excesiv de ridicate ale Moscovei au alimentat creșterea economică într-un mod care a forțat companiile rusești să majoreze artificial salariile pentru a rămâne competitive în raport cu veniturile ridicate ale militarilor ruși.

Șefa Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a avertizat încă din această vară că forța de muncă și capacitatea de producție a Rusiei sunt „aproape epuizate”.Întreprinderile private rusești se străduiesc să țină pasul cu salariile militarilor ruși și sunt din ce în ce mai mult nevoite să ofere salarii de câteva ori mai mari decât mediile tipice din industrie.

Această situație a apărut în condițiile în care autoritățile regionale ruse au majorat semnificativ bonusurile de la semnătură pentru militarii ruși cu contract cu scopul de a susține rata de generare de forțe de care are nevoie Rusia – aproximativ 30.000 de soldați pe lună. Lucru ce subliniază faptul că Rusia nu dispune de o rezervă nelimitată de oameni și trebuie să țină cont din punct de vedere financiar și social de costurile tot mai mari ale refacerii pierderilor sale din război prin diverse modalități de generare de forțe de luptă.

De asemenea, remarcă Washington Post, politicile stricte ale Rusiei în materie de migrație, în special după atacul din martie 2024 de la Crocus City Hall, au redus și mai mult rezervele de forțe de muncă a Rusiei și au amplificat fricțiunile economice. Acest lucru s-a întâmplat cu atât mai mult cu cât migranții economici consideră din ce în ce mai mult Rusia drept un loc ostil și neatractiv în care să se mute pentru a munci.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Putin consideră foarte probabil că lansarea unui alt val de mobilizare parțială sau introducerea unei mobilizări generale ar fi prea costisitoare pentru regimul său și, prin urmare, a recurs la eforturi de pseudo-mobilizare, care par să pună din ce în ce mai mult presiune pe economia rusă în aceste vremuri de război.

Resursele Rusiei sunt limitate, iar Putin nu poate gestiona aceste costuri la nesfârșit. Iar, economia Rusiei va ajunge la un punct de ardere. Acest punct de combustie va provoca costuri mari pentru societatea rusă, ceea ce l-ar putea forța pe Putin să ia decizii majore cu privire la modul de finanțare a războiului sau să schimbe modul de luptă al Rusiei pentru a păstra stabilitatea regimului său, mai spune ISW în analiza sa.

citeste mai mult …

Preşedinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabişvili, a denunţat luni la o manifestaţie convocată de opoziţie în faţa parlamentului de la Tbilisi „furtul” alegerilor legislative de către partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobajidze şi a promis revenirea Georgiei „pe drumul european”, relatează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

Partidul Visul Georgian ar fi obţinut o majoritate de 53,92% în alegerile legislative desfăşurate sâmbătă, faţă de 37,78% cât au obţinut împreună un grup de patru formaţiuni pro-occidentale de opoziţie, care nu recunosc rezultatul scrutinului şi susţin că acesta ar fi fost viciat de fraude şi de interferenţe ruseşti şi cer „desfăşurarea de noi alegeri sub o administraţie internaţională”.

„Nu am pierdut alegerile, ne-au furat voturile, ne-au furat viitorul!”, a clamat preşedinta Zurabişvili în faţa celor circa 15.000 de manifestanţi care au răspuns apelului său de a veni la protest. „Jur că voi fi alături de voi pe drumul european până la capăt”, a continuat ea, adăugând că a discutat cu şase preşedinţi, dintre care „niciunul nu a recunoscut” alegerile câştigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobajidze, acuzat de opoziţie şi Occident de afinităţi cu Kremlinul.

„Toţi spun că trebuie să investigăm asta până la capăt, probabil cu ajutor internaţional”, a mai spus preşedinta Zurabişvili despre discuţiile sale cu respectivii şase preşedinţi, ea susţinând că furtul la urne a fost „fără precedent, unic, masiv şi sistematic”. A fost „o operaţiune specială, ne-au furat Constituţia şi parlamentul”, a insistat ea, după ce mai devreme vorbise despre „o operaţiune specială rusească” şi o „metodologie” rusească.

De partea sa, premierul Irakli Kobajidze a declarat înaintea manifestaţiei convocate de opoziţie că nu va tolera subminarea ordinii constituţionale. „Opoziţia şi organizaţiile neguvernamentale care o susţin nu acceptă rezultatele electorale şi încearcă să se opună sistemului constituţional în Georgia. Dar nimeni nu va putea submina ordinea constituţională în ţara noastră”, a indicat premierul.

În campania electorală, Kobajidze a acuzat opoziţia că în cazul preluării puterii ea ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia, după cel pierdut în anul 2008 într-un conflict pentru controlul asupra provinciilor separatiste pro-ruse Abhazia şi Osetia de Sud, unde Rusia are în prezent baze militare.

Cine a sărit în sprijinul lui Kobajidze

În sprijinul lui Kobajidze a sosit luni la Tbilisi într-o vizită surpriză premierul ungar Viktor Orban. „Georgia este un stat conservator, creştin şi pro-european”, a scris acesta pe reţeaua socială X. „În loc să li se dea lecţii inutile, ei au nevoie de sprijinul nostru pe drumul european”, a adăugat Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, context în care Comisia Europeană s-a delimitat de vizita sa şi a cerut investigarea neregulilor semnalate de observatorii internaţionali la alegerile din Georgia.

Potrivit observatorilor internaţionali, scrutinul de sâmbătă „s-a desfăşurat în contextul unei puternice polarizări şi într-o atmosferă marcată de îngrijorările asupra legislaţiei recent adoptate”, referire la legea „agenţilor străini” adoptată în luna mai şi descrisă de opoziţia georgiană şi de ONG-uri drept „lege rusească”, întrucât aceasta obligă mass-media şi ONG-urile finanţate din străinătate să îşi dezvăluie sursele externe de finanţare.

Observatorii internaţionali, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR), au mai remarcat buna organziare a scrutinului, rata ridicată a prezenţei la urne şi varietatea alternativelor, dar au denunţat acţiuni de coerciţie faţă de unii alegători angajaţi în sistemul public.

Orban este însoţit de miniştrii săi ai economiei, finanţelor şi externelor, cel din urmă, Peter Szijjarto, afirmând că „alegerile din Georgia nu au fost câştigate de cei desemnaţi de Bruxelles şi de curentul liberal, ci mai degrabă de partidul de guvernământ pro-suveranitate, pro-pace şi pro-familie care pune în mod deschis interesele naţionale pe primul plan”.

citeste mai mult …

Textul a fost aprobat de 92 din cei 120 de membri ai Knessetului, iar zece au votat împotrivă.Israelul acuză UNRWA, principalul furnizor de ajutor umanitar în Fâşia Gaza, că în cadrul său ar infiltraţi membri ai grupării islamiste palestiniene Hamas şi că mai mulţi angajaţi ai acesteia ar fi fost implicaţi în atacurile de la 7 octombrie 2023.Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat deja opoziţia fermă împotriva noii legislaţii. O astfel de lege ar „înăbuşi” eforturile de a reduce suferinţele populaţiei şi tensiunile în Fâşia Gaza şi, de asemenea, în Cisiordania şi Ierusalimul de Est, a avertizat el la începutul lui octombrie.Mai devreme luni şi şeful diplomaţiei britanice, David Lammy, şi-a exprimat „profundul regret” faţă de proiectul de lege israelian, amintind că „alegaţiile împotriva personalului UNRWA au făcut obiectul unei anchete aprofundate şi nu justifică ruperea legăturilor”.

Mega-investigație în presa britanică: Cât câștigă un cerșetor român pe străzile Londrei în preajma sărbătorilor

„Nu am fost niciodată comunist. Înainte de 1989, fiecare ofiţer al Armatei Române era membru al partidului, dar nu am fost niciodată comunist, ca atare, până în 1989 asta a fost, pentru toţi militarii Armatei Române, toţi cei care am absolvit şcoala militară”, a spus Nicolae Ciucă, la un post TV.

„Nu am ce să ascund, a fost obligatoriu. Am terminat Şcoala Militară cu media 9,69, al şaselea în promoţie şi asta a fost situaţia. Dar nu am fost niciodată comunist (…) Am fost ofiţer de carieră, mi-am văzut de cariera mea şi nu îmi pare absolut deloc rău de ceea ce am făcut în carieră”, a mai afirmat Ciucă.

„Probabil domnul Ciolacu se aştepta să spun altceva, eu nu voi minţi niciodată, nu sunt ca ei”, a adăugat preşedintele PNL.