StiriZiare.ro

FCSB – Rapid, cel mai așteptat meci din etapa cu numărul 14 a SuperLigii, s-a terminat la egalitate, scor 0-0. Pe Arena Națională au fost prezenți 40.287 de spectatori.

FCSB – Rapid 0-0, în derby-ul etapei #14 din SuperLiga

Prima ocazie le-a aparținut gazdelor: Miculescu a șutat puternic din colțul careului mare, dar mingea a trecut puțin pe lângă poarta lui Siegrist.

FCSB a presat în continuare, iar Olaru l-a pus la încercare pe Siegrist cu un șut de la marginea careului. Portarul elvețian a fost atent și a respins în corner.

Rapid a răspuns în minutul 15: Petrila a trimis mingea peste apărarea adversă pentru N’Jie, însă Târnovanu a respins. Boupendza a urmărit balonul, dar nu a reușit să înscrie în poarta goală. Asistentul a ridicat fanionul pentru un ofsaid la începutul fazei, însă decizia nu era corectă.

Gazdele au cerut un penalty în minutul 26, când Tănase a căzut după un duel în careu cu Boupendza, însă arbitrul Istvan Kovacs a lăsat jocul să continue.

Olaru și-a încercat din nou norocul în minutul 30, dar Siegrist a avut o nouă intervenție bună. Portarul Rapidului a ieșit din nou în evidență în prelungirile primei reprize, când a respins în corner la șuturile expediate de Octavian Popescu și Olaru.

Șut a fost aproape de deschiderea scorului în minutul 51: a deviat spectaculos cu călcâiul, dar mingea s-a scurs pe lângă poartă.

Căpitanul gazdelor, Olaru, a căutat colțul lung în minutul 63, însă a ratat ținta. FCSB putea da lovitura în minutul 82, însă Popa s-a grăbit, a tras la colțul scurt și a nimerit doar plasa laterală.

După acest meci, FCSB are 20 de puncte și ocupă locul 6 (are și un meci mai puțin disputat), în timp ce Rapid se află pe locul 10, cu 17 puncte.

Au evoluat echipele:

• FCSB: Târnovanu – V. Creţu, Dawa, Ngezana, Radunovic – Olaru, Şut, Fl. Tănase (Baba Alhassan 78) – Al. Băluţă (D. Popa 56), Miculescu (M. Ştefănescu 84), Oct. Popescu (Al. Musi 84). Antrenor: Elias Charalambous
• Rapid: Siegrist – C. Manea, C. Ignat, Paşcanu – Onea, Kait (Emmers 37), Christensen, Borza – N’Jie (Al. Dobre 61), Boupendza, Petrila (Micovschi 87). Antrenor: Marius Şumudică.

citeste mai mult …

Iranul a fost reținut în reacții după loviturile israeliene de sâmbătă, însă experții avertizează că, deși este vulnerabil din punct de vedere economic și militar, Teheranul este mai aproape ca oricând să devină o putere pe deplin înarmată cu arme nucleare, potrivit unei analize publicate de The New York Times.

Când avioanele de vânătoare israeliene au decolat de pe pistă vineri seară, într-o cursă de peste o mie de kilometri către Iran, ele s-au îndreptat către două categorii de ținte principale: apărarea aeriană care protejează Teheranul, inclusiv conducătorii țării, și mixerele gigantice de combustibil care produc propulsoare pentru flota de rachete a Iranului.

Liderii militari ai Israelului, în convorbiri cu secretarul apărării SUA, Lloyd Austin și cu alți înalți oficiali americani, au ajuns la concluzia că eliminarea apărării aeriene i-ar face pe liderii Iranului să fie temători că Teheranul nu poate fi apărat. Acest sentiment de vulnerabilitate era deja accentuat, după ce, în ultima lună, Israelul a decimat conducerea Hamas și Hezbollah, grupările apropiate de Teheran care puteau lovi Israelul.

În atacul Israelului de sâmbătă, elementul surpriză pentru iranieni a fost reprezentat de o serie de lovituri care au atins aproximativ douăsprezece mixere de combustibil și au doborât apărarea aeriană care proteja mai multe rafinării de petrol și petrochimice esențiale, potrivit unui înalt oficial american și a doi oficiali israelieni din domeniul apărării care au vorbit sub protecția anonimatului despre planificarea internă.

Fără capacitatea de a mixa combustibilul, Iranul nu poate produce mai multe rachete balistice de tipul celor pe care forțele sale le-au lansat asupra Israelului la 1 octombrie. Și, pentru a le înlocui de la furnizori chinezi sau alți furnizori, ar putea dura mai mult de un an.

Cursa pentru arme nucleare

Oficialii americani și israelieni au declarat, sâmbătă, că atacul israelian a fost un succes major, dar în spatele satisfacției pentru câștigurile tactice se ascunde o îngrijorare pe termen mai lung. În contextul în care apărarea aeriană a Iranului este în paragină, mulți se tem că liderii iranieni ar putea ajunge la concluzia că nu le mai rămâne decât o singură apărare: să obțină arme nucleare.

Adică exact ceea ce strategii americani încearcă cu disperare să evite de un sfert de secol, recurgând la acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și diplomație pentru a împiedica Teheranul să treacă pragul și să devină o putere pe deplin înarmată cu arme nucleare.

Președintele Joe Biden, care a avertizat public Israelul în urmă cu trei săptămâni să evite să lovească siturile nucleare și energetice ale Iranului, temându-se că s-ar putea ajunge la un război regional, a părut satisfăcut că, pentru prima dată, premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a ascultat.

„Se pare că nu au lovit decât ținte militare”, le-a declarat Biden reporterilor, sâmbătă, după ce a primit o evaluare a serviciilor de informații cu privire la atacul israelian asupra Iranului. „Sper că acesta este sfârșitul”, a mai spus președintele american.

Acest lucru pare puțin probabil. Chiar și consilierii lui Biden suspectează că liderii iranieni, probabil și din cauza mândriei rănite, nu vor renunța pur și simplu la un contraatac.

Biden a ordonat trupelor americane din regiune să fie în stare de alertă sporită, în special celor din Irak și Siria, care ar putea fi ținte ale represaliilor iraniene. Săptămâna trecută, forțele americane au pus în funcțiune o unitate suplimentară de apărare aeriană care fusese trimisă în Israel, iar Golful a vibrat pe măsură ce escadrile suplimentare de F-16, F-15E și A-10 Warthogs au venit să completeze o forță aeriană deja existentă.

Dacă Iranul răspunde, atacul Israelului va fi mai distructiv

Potrivit The New York Times, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, s-a întâlnit cu conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) pentru a stabili următorii pași și a adoptat un ton moderat în primele sale remarci privind atacurile israeliene, afirmând că acestea nu ar trebui „amplificate sau minimalizate”. În afară de avertismentele vagi și dure ale altor oficiali iranieni cu privire la apărarea suveranității națiunii, au existat puține dovezi că a fost luată vreo decizie cu privire la un răspuns din partea Iranului.

„Israelienii tocmai au demonstrat capacități extraordinare, păstrându-și în același timp loviturile complexe, cu valuri multiple, precise și atent calibrate”, a declarat Dana Stroul, fost oficial de top al Pentagonului. „Țintind doar instalații militare și lovind la o oră a zilei menită să evite producerea de victime semnificative, iranienilor li s-a oferit o cale de descaladare”, a mai spus ea.

Dacă Iranul alege să escaladeze, facilitățile sale militare, de conducere și nucleare critice sunt mai expuse ca niciodată, mai spune fostul oficial, completând că: „Masa este pregătită pentru o descaladare dacă Iranul alege asta. În caz contrar, următorul răspuns israelian va fi și mai distructiv”. Patru oficiali americani și trei oficiali israelieni din domeniul apărării, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au susținut această evaluare.

Iranul, mai aproape ca niciodată să obțină arme nucleare

Chiar dacă Iranul decide să nu mai atace Israelul și își asumă riscul ca forțele aeriene israeliene să lovească din nou pentru a provoca și mai multe pagube, inclusiv asupra infrastructurii energetice vitale pentru economia slăbită a Iranului – liderii săi mai au o opțiune. Public sau în secret, aceștia ar putea anula interdicția aparentă a ayatollahului de a construi o armă nucleară.

Țara nu a fost niciodată mai aproape de atingerea potențialului nuclear. Pe baza rapoartelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Iranul are acum suficient uraniu mediu îmbogățit pentru a produce până la patru bombe atomice. Iar acesta, potrivit The New York Times, este rezultatul unui val de producție care a început la scurt timp după retragerea președintelui Donald J. Trump din acordul nuclear cu Iranul în 2018. Până în acel moment, Iranul se menținuse în limitele stricte de producție pe care le acceptase ca parte a acordului, încheiat cu administrația Obama.

Cu toate acestea, în ultimii patru ani, Iranul s-a angajat într-o modernizare tehnică accentuată, în timp ce elita conducătoare a țării renunță la insistența că programul nuclear al țării este în întregime pașnic. Acum, Iranul este o putere capabilă să obțină uraniu îmbogățit în câteva zile sau săptămâni. Însă, experții nucleari consideră că Teheranul ar avea nevoie de aproximativ un an pentru a parcurge toate etapele dificile ale obținerii unei bombe atomice.

Până în prezent, oficialii americani spun că nu văd nicio dovadă a unei decizii politice a iranienilor de a intra într-o cursă pentru construirea unei bombe atomice. Dar, după cum a declarat un înalt oficial american, țările construiesc arme nucleare atunci când se simt vulnerabile. Iar astăzi, aceasta este exact emoția Iranului.

citeste mai mult …

Duminică seară, la o emisiune la Antena 3, lidera USR, Elena Lasconi, candidată la alegerile prezidenţiale de anul acesta, a afimat că Mircea Geoană s-a întâlnit recent cu un individ pe care ea îl consideră periculos, precizând şi că „România ar trebui să îl considere periculos”, pentru că acesta „conduce o divizie de hackeri care au manipulat alegerile în peste 30 de ţări din lume”, scrie News.ro.

Lasconi nu a vrut să dezvăluie la cine se referă, cu cine s-a întâlnit Geoană.

Lasconi a fost întrebată chiar de Mircea Geoană, într-o intervenţie video, la postul de televiziune Antena 3, dacă ar participa la o reuniune a grupului BRICS.

„Poate că domnia sa s-ar duce, pentru că cunoaşte drumurile către Moscova, dar Elena Lasconi, nu”, i-a răspuns lidera USR contracanditutului său din cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat.

Lasconi a precizat că este „interesant” că Geoană i-a adresat o întrebare din zona Rusiei, în condiţiile discuţiilor privind vizitele fostului lider PSD la Moscova.

„Tocmai s-a întâlnit recent cu un individ pe care eu îl consider periculos (…) şi România ar trebui să îl considere periculos, pentru că conduce o divizie de hackeri care au manipulat alegerile în peste 30 de ţări din lume”, a susținut Lasconi.

Lidera USR a menţionat că va spune cine este această persoană în întrebarea pe care i-o va adresa lui Mircea Geoană, în emisiune.

citeste mai mult …

Conservatorii conduşi de fostul premier Boiko Borisov (GERB) s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative din Bulgaria care au avut loc duminică, dar incertitudinea persistă cu privire la posibilele combinaţii pentru alcătuirea unui guvern stabil, după şapte rânduri de alegeri în trei ani şi jumătate, scrie AFP.

La fel ca la ultimele alegeri, cele din iunie, partidul GERB s-a clasat pe primul loc cu 26% din voturi, înaintea liberalilor proeuropeni din CC/BD – 15% – şi a naţionaliştilor proruşi din formațiunea Vazrajdane („Renaşterea”) – 13% -, potrivit sondajelor de la ieşirea din secţiile de votare, citate de Agerpres.

Alegerile se țin lanț şi sunt asemănătoare în Bulgaria, unde suflul schimbării împotriva conservatorilor din vara anului 2020, când Sofia a fost zguduită de demonstraţiile anticorupţie, s-a domolit complet.

„Oamenii vor un guvern, stabilitate, securitate”, a declarat Borisov în momentul votului, duminică dimineaţa, întinzând mâna restului clasei politice. Însă riscă, din nou, să nu găsească aliaţi cu care să formeze o majoritate, într-un Parlament extrem de fragmentat, unde ar urma să fie reprezentate de la şapte până la nouă partide.

În timpul campaniei electorale, Kiril Petkov, un fost prim-ministru liberal de scurtă durată, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupţiei, a declarat că refuză să se asocieze cu acest veteran politic cu o imagine pătată.

Singura consolare, notează AFP, este rata participării, care a fost uşor în creştere, ajungând la 35% cu o oră înainte de închiderea secţiilor de votare. În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au prezentat la vot, cel mai scăzut nivel de la căderea comunismului.

Sondajele de opinie indică faptul că un procent de peste 60% dintre bulgari consideră situaţia „extrem de îngrijorătoare”.

În această criză politică fără precedent din 1989, partidul Vazrajdane („Renaşterea”) se instalează într-un mod durabil în peisajul politic din Bulgaria.

„Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, fără interferenţe străine”, a declarat duminică preşedintele formaţiunii, Kostadin Kostadinov, referindu-se la Bruxelles şi Washington.

Foarte prezent în campanie, Vazrajdane se promovează în ochii electoratului prin adoptarea de către Parlament, în această vară, la iniţiativa sa, a unei legi împotriva „propagandei” LGBT+ în şcoli. O lege inspirată direct din Rusia, remarcă AFP.

„Influenţa lui Vazrajdane creşte până la punctul în care partidul devine un potenţial partener pentru GERB”, a comentat, pentru agenția franceză de presă, Dobromir Jivkov, director al institutului Market Links.

Boiko Borisov a deschis uşa unei apropieri de acest partid, dar a recunoscut că „partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu ar permite” un astfel de scenariu.

După începutul invaziei ruse din Ucraina, Borisov s-a aliniat clar împotriva Moscovei, dar o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane ar putea schimba situaţia, potrivit analistului. Alegerea candidatului republican şi „indulgenţa sa faţă de păcatele corupţiei” ar putea favoriza şi o coaliţie a lui GERB cu fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.

Deputatul în vârstă de 44 de ani a creat o fracţiune dizidentă în cadrul partidului minorităţii musulmane, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care s-a descurcat mai bine decât se aştepta şi a ajuns pe poziţia a patra, cu aproape 10% din voturi.

În timp ce manipularea electorală, o practică endemică în Bulgaria, era de aşteptat, conform presei, procuratura a lansat sute de investigaţii înainte de alegeri. Peste 70 de persoane suspectate de cumpărare de voturi au fost arestate, în special în regiunile în care există un puternic electorat DPS.

Criza politică, care îngrijorează investitorii străini, a suspendat reformele anticorupţie şi tranziţia energetică, compromiţând plata a miliarde de euro din fondurile europene.

Situaţia a determinat şi amânarea aderării la zona euro şi aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

În ceea ce priveşte costul organizării celor şapte alegeri, el se ridică la peste 300 de milioane de euro.

citeste mai mult …

Mai multe teorii ale conspirației apar într-un document pe care presa rusă de stat l-a primit recent, a dezvăluit publicația independentă rusă Meduza, care relatează din exil. În „ghidajul” Kremlinului apar versiuni despre faptul că alegerile din SUA din 5 noiembrie nu vor fi corecte.

Documentul cu instrucțiuni le cere televiziunilor și agențiilor coordonate de Kremlin să relateze că guvernul Statelor Unite intenționează să falsifice viitoarele alegeri prezidențiale în favoarea vicepreședintei Kamala Harris, candidata democraților.

Potrivit acestui document, administrația Biden pregătește o operațiune pe scară largă de falsificare a buletinelor de vot, inclusiv prin adăugarea de migranți și persoane decedate pe listele electorale.

Promovarea de către Rusia a acestor teorii ale conspirației nu este o noutate, explică Meduza; presa pro-Kremlin a scris, de asemenea, despre fraudarea alegerilor de către „americani morți” în urmă cu patru ani, când a fost ales actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden.

Iată câteva dintre celelalte „puncte” pe care presa ar trebui să se concentreze și să le aducă în atenția publicului, conform acestui document al Kremlinului:

• Președintele rus Vladimir Putin este „liderul informal al majorității globale”.
• Elitele din țările occidentale sunt „panicate”.
• Occidentul în ansamblul său este „chinut de anxietate”.

Summitul BRICS, în lumina reflectoarelor

În acest „ghidaj”, echipa lui Putin instruiește presa rusă finanțată de stat și pro-Kremlin să raporteze că „întreaga lume este concentrată” asupra summitului BRICS, desfășurat săptămâna aceasta în orașul rus Kazan.

De asemenea, documentul spune presei să promoveze ideea că evenimentul dovedește că încercările Occidentului de a izola Rusia „au eșuat”. „În ceea ce privește influența lui Vladimir Putin asupra afacerilor mondiale, mass-media din întreaga lume este de acord: acesta joacă un rol principal și modelează perspectivele de dezvoltare colectivă, care promite să aducă beneficii reciproce Rusiei și miliardelor de oameni din întreaga lume”, scrie în documentul cu „instrucțiuni”, publicat de Meduza, despre cum ar trebui jurnaliștii ruși să acopere subiectul summitului.

„Punctajul” precizează că, în timp ce președintele Putin „stabilește legături strategice care se extind în mai multe direcții”, Occidentul „se mulțumește cu alianțe efemere” și „își trădează foștii prieteni” (deși instrucțiunile nu oferă niciun exemplu concret de „alianțe efemere” sau „trădări”).

De asemenea, „instrucțiunile” pun un accent deosebit pe ideea unui „sistem de plăți în cadrul platformei BRICS”. Ca parte a planului său de a contesta sistemul financiar mondial bazat pe dolar, Rusia a propus construirea unui sistem de decontare numit „Brics Bridge”, care ar fi utilizat exclusiv de băncile centrale ale statelor membre BRICS (în primul rând pentru a evita sancțiunile). Administrația lui Putin îndrumă presa de stat să afirme că această inovație va „submina dominația SUA prin deplasarea dolarului din poziția sa de lider”. Cu toate acestea, chiar și economiștii ruși au recunoscut că acest lucru este puțin probabil să se întâmple, cel puțin în viitorul apropiat, notează Meduza.

Publicațiile pro-Kremlin și canalele Telegram au folosit deja punctele „ghidajului”. De exemplu, site-ul Lenta.ru a scris că Europa este „speriată” de sistemul de plăți BRICS propus, în timp ce Komsomolskaya Pravda a relatat că presa occidentală „se agită” ca răspuns la summit și că Putin „pariază pe BRICS și câștigă”.

„Eșecul izolării internaționale”, o altă linie directoare a „ghidajului”

Redactora-șef a RT (Russia Today), Margarita Simonian, și trustul său de presă au subliniat în special „eșecul izolării internaționale” la care a fost supusă Moscova. Pe 22 octombrie, în prima zi a summitului, Putin s-a întâlnit cu mai mulți lideri străini, printre care președintele chinez Xi Jinping și premierul indian Narendra Modi. În cursul acestor întâlniri nu au fost încheiate noi acorduri specifice, dar liderul de la Kremlin a părut totuși mulțumit de acestea.

„Cooperarea ruso-chineză în afacerile globale este unul dintre factorii-cheie de stabilizare pe scena mondială. Ne propunem să consolidăm în continuare coordonarea noastră pe toate platformele multilaterale pentru a asigura securitatea globală și o ordine globală justă”, i-a spus Putin lui Xi Jinping. În cadrul întâlnirii sale cu premierul indian, președintele rus a afirmat că el și Modi se înțeleg fără interpreți, deoarece au o „relație” specială.

Presa rusă de propagandă a scos în evidență, de asemenea, presupusa viitoare extindere a BRICS. Cu toate acestea, cel puțin unii dintre membrii inițiali ai blocului par să se opună acestei idei. Potrivit unui articol Bloomberg care citează oficiali din India, Brazilia și Africa de Sud, aceste țări (împreună cu Emiratele Arabe Unite) nu doresc ca grupul să fie văzut ca un „front anti-occidental”, deoarece au relații active de cooperare cu națiunile occidentale. Ministerul de Externe al Indiei a negat, totuși, oficial că New Delhi se opune extinderii BRICS.

Sunt și alte „puncte de discuție” recomandate de Kremlin care nu pun accentul pe summitul BRICS sau alegerile din SUA. De exemplu, Kremlinul îi îndeamnă pe jurnaliștii apropiați să relateze că rușii au început să prefere produsele naționale în detrimentul celor străine, deși Moscova nu recunoaște nicio posibilă legătură între această „preferință” și sancțiunile impuse din cauza războiului.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

citeste mai mult …

Un cetățean american care lucra pentru Moscova a fost evacuat din satul Bohoiavlenka de lângă orașul ucrainean Vuhledar, a anunțat duminică seară presa de stat rusă.

Conform sursei citate, cetățeanul american s-a aflat pe teritoriul Ucrainei timp de doi ani în cadrul „operațiunii militare speciale” și a furnizat „informații valoroase” care au permis forțelor Moscovei să lanseze lovituri de precizie împotriva trupelor Kievului.

„Serviciile speciale ruse împreună cu unități ale Districtului Militar de Est al Ministerului Apărării al Rusiei au desfășurat o operațiune de evacuare a unei surse operaționale valoroase – un cetățean american care a jucat un rol-cheie în pregătirea asaltului asupra satului Bohoiavlenka din direcția Vuhledar”, a informat o sursă rusească din Donețk, citată de o agenție de presă controlată de Kremlin.

Rușii s-au referit la american ca fiind Kenneth M., dar precizând că numele acestuia a fost schimbat. Presa de stat rusă mai scrie că informații furnizate de american au permis „minimizarea daunele aduse infrastructurii civile și civililor”.

„Nimic nu amenință viața americanului salvat. Problema acordării azilului politic și a acordării cetățeniei ruse este în curs de soluționare”, a mai precizat sursa.

Bloggeri ruși au preluat informația despre americanul evacuat de soldații ruși.

„Operaţiunea Z – corespondenţi militari ai primăverii ruse”, un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, susține că trupele lui Vladimir Putin au preluat control asupra satului Bohoiavlenka din sudul regiunii Donețk.

Corepondenții ruși de război susțin că asaltul asupra așezării a început în urmă cu două zile.

Potrivit hărții actualizate de analiștii ucraineni de la platforma „Deep State”, apropiat de Ministerul Apărării de la Kiev, trupele Moscovei se îndreptau sâmbătă spre așezarea Bohoiavlenka.

„Inamicul a ocupat Levadne și a avansat în apropiere de Shakhtarske, Novoukrainka, Bohoiavlenka, Novodarivka, Stelmakhivka, Hirnyk și Oleksandropol”, scria sâmbătă seară grupul de monitorizare ucrainean.

citeste mai mult …

Parma a remizat cu Empoli pe teren propriu, scor 1-1, în etapa #9 din Serie A.

Dennis Man a fost titular, însă a fost schimbat la pauza meciului. Mihăilă a intrat pe teren în minutul 84.

Detalii pe GOLAZO.ro

citeste mai mult …

Baschetbalistul român Mihai Cârcoană, deportat din SUA după ce a fost arestat pentru viol, va evolua în Liga Națională pentru CS Vâlcea. Bogdan Pistol, unul dintre oficialii echipei vâlcene, a vorbit despre decizia de a transfera un jucător care are probleme cu legea.

Detalii pe GOLAZO.ro

citeste mai mult …

Președinta georgiană Salome Zourabișvili a făcut apel duminică la populație să iasă în stradă pentru a protesta față de rezultatele alegerilor parlamentare de sâmbătă, puternic contestate, pe care comisia electorală a anunțat anterior în cursul zilei că partidul de guvernământ le-a câștigat, informează Reuters.

Partidul „Visul Georgian” a obținut aproape 54% din voturi, a transmis comisia electorală, în timp ce partidele de opoziție au contestat rezultatul, iar observatorii votului au raportat încălcări semnificative.

Zourabișvili, o fostă aliată a partidului „Visul Georgian”, devenită un critic feroce al partidului de guvernământ, a declarat că nu recunoaște rezultatele și s-a referit la vot ca la o „operațiune specială rusească”.

Ea nu a clarificat dacă crede că Moscova a avut un rol direct în alegeri.

„A fost o fraudă totală, o confiscare totală a voturilor voastre”, a declarat Zourabișvili reporterilor, flancată de liderii partidelor de opoziție georgiene.

Zourabișvili a făcut apel la georgieni să protesteze luni seara în centrul capitalei Tbilisi, „pentru a anunța lumea că nu recunoaștem aceste alegeri”.

Rezultatele, cu aproape toate secțiile de votare numărate, reprezintă o lovitură pentru georgienii prooccidentali care au prezentat alegerile ca o alegere crucială între partidul de guvernământ, ce a aprofundat legăturile cu Rusia, și opoziția care vizează integrarea rapidă în Europa.

„Visul Georgian”, care se îndreaptă acum spre un al patrulea mandat în fruntea guvernului, va obține 89 de locuri în parlament, cu unul mai puțin decât a obținut în 2020, a precizat comisia electorală, cele patru partide de opoziție prooccidentale primind 61 de locuri în total.

O serie de încălcări ale regulilor de vot au fost raportate duminică de trei misiuni separate de monitorizare, inclusiv de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care numără 57 de națiuni.

Organizațiile au afirmat că presupusele încălcări, inclusiv falsificarea buletinelor de vot, luarea de mită, intimidarea alegătorilor și violența în apropierea secțiilor de votare, ar fi putut afecta rezultatul, dar s-au abținut de la a cataloga rezultatul drept unul fraudulos.

„Continuăm să ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la regresul democratic din Georgia”, a declarat Antonio Lopez-Isturiz White, șeful delegației Parlamentului European la misiunea OSCE.

„Desfășurarea alegerilor de ieri este, din păcate, o dovadă în acest sens”, le-a spus el reporterilor.

Charles Michel solicită o anchetă rapidă a „neregulilor” din scrutinul parlamentar din Georgia

Într-o postare pe rețeaua de socializare X, președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel la comisia electorală din Georgia să investigheze pe deplin încălcările raportate.

„Solicităm Comisiei Electorale Centrale şi altor autorităţi relevante să îşi îndeplinească datoria şi să investigheze prompt, în mod transparent şi independent şi să se pronunţe asupra neregulilor electorale şi a acuzaţiilor referitoare la acestea”, a scris Charles Michel pe X, pe baza acestei evaluări preliminare a observatorilor electorali internaţionali, potrivit AFP.

„Aceste presupuse nereguli trebuie clarificate şi abordate serios”, a continuat el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor „evalua situaţia şi vor stabili următoarele etape în relaţiile noastre cu Georgia” în cadrul reuniunii lor de la Budapesta, la începutul lunii viitoare, a subliniat Charles Michel.

„Reiterăm apelul UE adresat liderilor georgieni să îşi demonstreze angajamentul lor ferm pe calea” ce duce la integrarea ţării lor în UE, a adăugat el.

Uniunea a avertizat că şansele Georgiei de a adera în viitor vor depinde de alegerile organizate sâmbătă în această fostă republică sovietică cu o populaţie de aproximativ patru milioane de locuitori.

Opoziţia din Georgia consideră că victoria anunţată a partidului de guvernământ „Visul Georgian” duce ţara mai aproape de Moscova şi mai departe de aderarea la UE, un obiectiv atât de important pentru o mare parte a populaţiei încât este înscris în Constituţie.

Comisia electorală nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a face precizări, dar sâmbătă a salutat „alegerile libere și corecte”. Prim-ministrul Irakli Kobakhidze a declarat că concluziile observatorilor arată că nu există nicio îndoială cu privire la legitimitatea alegerilor.

Cele patru partide de opoziție prooccidentale din Georgia au anunțat că nu recunosc rezultatele, iar unii membri s-au angajat să boicoteze noul parlament și au făcut apel la susținători să iasă în stradă.

Liderul partidului de opoziție „Coaliția pentru Schimbare”, Nika Gvaramia, a numit votul „o lovitură de stat, la adresa constituției” și o „uzurpare a puterii”. Partidul său a citat două sondaje la ieșirea de la urne care arătau că opoziția a câștigat majoritatea locurilor în parlament.

Și lidera partidului de opoziție Mișcarea Națională Unită, Tina Bokuchava, a afirmat că alegerile au fost „furate”, făcând apel la proteste, notează Reuters.

Candidaţi ai opoziţiei renunţă la mandate în semn de protest faţă de victoria „Visului Georgian”

Primii 20 de candidaţi de pe lista blocului de opoziţie proeuropean „Coaliţia pentru Schimbare” au renunţat duminică la mandatul de deputat în semn de protest faţă de rezultatele alegerilor parlamentare de sâmbătă, anunță agenția spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Alegerile au fost falsificate, iar rezultatele nu sunt legitime. Nu vrem să le legitimăm cu voturile care au fost furate de la poporul Georgiei şi renunţăm la mandate”, a declarat lidera listei blocului de opoziţie, Nana Malashjia.

Blocul „Coaliţia pentru Schimbare” a fost a doua cea mai votată forţă politică la aceste alegeri, obţinând 11,3% din voturi, ceea ce le dă dreptul la 18 locuri în Parlament.

La rândul său, partidul Mişcarea Naţională Unită, fondat de fostul preşedinte aflat în închisoare Mihail Saakaşvili şi care face parte din blocul de opoziţie Unitate, a anunţat şi el că va boicota Parlamentul condus de Visul Georgian.

„Bineînţeles, din moment ce am spus că nu recunoaştem rezultatele alegerilor, asta înseamnă că nu intenţionăm să participăm la (sesiunile) Parlamentului. Sunt sigură că nu există nicio îndoială în acest sens când vine vorba de blocul Unitate”, a precizat Tina Bokuchava.

Situaţia este o reeditare a ceea ce s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2020, respinse de opoziţie, care a boicotat activitatea Parlamentului şi a organizat proteste masive în faţa legislativului, unele dintre ele violente.

Secretarul executiv al partidului „Visul Georgian”, Mamuka Midnaradze, a propus întregii opoziţii „să nu se alăture Parlamentului”.„Atunci se va stabili un mediu de lucru bun în Parlament, fără sabotaje. Să îşi retragă toate listele de la Comisia Electorală Centrală. Iar noi vom lucra”, a spus el.

Autorităţile electorale au încheiat numărarea tuturor voturilor, după anularea rezultatelor unei secţii de votare din oraşul Marneuli, unde a avut loc o încălcare a regulilor electorale. Astfel, „Visul Georgian” și-a păstrat majoritatea parlamentară, cu 53,92% din voturi. Celelalte patru blocuri ale opoziţiei au adunat împreună 37,78% din voturi.

citeste mai mult …