Peste opt milioane de persoane, dintre care 700.000 de copii cu vârste sub 5 ani, au decedat în 2021 din cauze asociate poluării aerului, potrivit acestui studiu realizat de oameni de ştiinţă de la institutul american Health Effects Institute, citează agențiile France Presse și Agerpres.
Rezultatele au la bază Global Burden Disease, o bază de date gigantică ce cuprinde informaţii provenite din peste 200 de ţări. Nu au fost deocamdată publicate în vreo revistă ştiinţifică.
La nivelul mortalităţii raportat de cercetători, expunerea la poluarea atmosferică reprezintă acum o ameninţare superioară faţă de tabagism sau faţă de o dietă necorespunzătoare.
Cancer pulmonar, boli cardiovasculare, diabet…
În majoritatea cazurilor, decesele asociate poluării aerului sunt asociate cu inhalarea de particule fine PM2,5 – particule cu diametrul mai mic de 2,5 microni.
Acestea favorizează numeroase patologii: cancer pulmonar, boli cardiovasculare, diabet etc.
Autorii raportului subliniază rolul din ce în ce mai letal al poluării cu ozon, alimentate de episoade asociate încălzirii climatice.
„Observăm un număr crescut de regiuni din lume expuse la episoade foarte scurte şi intense de poluare a aerului”, a subliniat pentru AFP cercetătoarea Pallavi Pant, membră a Health Effects Institute, care a menţionat incendii forestiere şi canicule severe.
„Putem rezolva acest gen de probleme”
În cazul mortalităţii infantile, este vorba mai ales de folosirea în bucătărie a combustibililor problematici – cărbune, lemn – în special în Asia şi Africa.
„Ştim că putem rezolva acest gen de probleme”, a insistat Pallavi Pant.
Au fost depuse deja eforturi pentru a a facilita accesul la tehnici de gătit mai puţin periculoase, ceea ce a contribuit în mare măsură ca mortalitatea infantilă legată de poluarea aerului să scadă cu peste jumătate din anul 2000, potrivit raportului.
