Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor legislative anticipate de duminică din Franța, dar pentru a forma un guvern stabil are nevoie de o majoritate absolută de 289 de locuri în parlament, pe care va încerca să și-o asigure în al doilea tur, pe 7 iulie. Alianța stângii și blocul centrist al lui Emmanuel Macron vor trebui să colaboreze dacă vor să blocheze un astfel de scenariu, și au și semnalat această intenție, însă un astfel de pact nu va fi simplu, scriu Le Monde, Reuters și The Guardian.
Adunarea Națională (RN) a obținut alături de aliații săi 33,2% din votul popular în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din Franța, câștigând în fața alianței stângii care a adunat 28% din voturi și a blocului centrist prezidențial, creditat cu 21%.
Pentru a intra la guvernare, RN are nevoie de majoritatea absolută în parlament, adică de 289 de mandate parlamentare. În acest moment, este însă extrem de dificil să convertim cota națională de vot într-un număr exact de locuri în Assemblée Nationale, camera inferioară a Parlamentului.
Iar asta vine din faptul că rezultatul final va depinde de rezultatele din circumscripțiile uninominale din întreaga țară, unde până pe 7 iulie, data turului secund al alegerilor, se pot și se vor întâmpla multe.
Ce urmează prin urmare pentru Franța și cât de aproape este extrema-dreaptă pentru a prelua guvernarea pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial?
Care sunt regulile sistemului cu două tururi
Pentru a câștiga unul dintre cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului în primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de 50% din voturile exprimate, reprezentând cel puțin 25% din alegătorii înregistrați.
Acest lucru se întâmplă rar, deși duminică, pe 30 iunie, prezența ridicată la vot la alegerile din 2024 a făcut ca numărul victoriilor din primul tur să ajungă la aproximativ 80.
În cazul în care niciun candidat dintr-o circumscripție nu obține acest rezultat, cei doi candidați care au obținut cel mai mare punctaj, plus oricare alt candidat care a strâns cel puțin 12,5% din totalul voturilor alegătorilor înregistrați, avansează într-un al doilea tur.
În acel tur, candidatul care obține cele mai multe voturi este ales.
Ce este diferit la aceste alegeri
Combinația dintre prezența mare la vot și numărul mai mic de candidați – 4.011 față de 6.290 în 2022 – din doar trei tabere principale (stânga, centru și extrema dreaptă) – înseamnă că al doilea tur al scrutinului va avea un număr record de competiții „triunghiulare” – adică între trei candidați.
Având în vedere că aproximativ 69% dintre alegătorii înregistrați au votat duminică, alegătorii dintr-un număr record de circumscripții ar putea, în principiu, să se confrunte cu o cursă în trei pe 7 iulie, conform sondajelor.
Sondajul Ipsos a prognozat duminică între 285 și 315 competiții cu trei candidați în al doilea tur de scrutin.
În teorie, competițiile în trei sau patru ar trebui să meargă în favoarea partidului cu cea mai mare cotă de vot în primul tur – în aceste alegeri, în general RN – deoarece votul opoziției este divizat.
Cu toate acestea, multe competiții cu trei candidați nu rămân în această formă.
Ce se întâmplă în general în competițiile cu trei candidați
Până de curând, dacă RN părea să câștige un loc într-o cursă cu trei candidați, partidele de pe locurile doi și trei, indiferent de culoare, negociau pentru a retrage un candidat și pentru a susține, împreună un singur om împotriva RN.
Pentru a avea succes, această strategie are nevoie de susținerea partidelor principale, dar și a alegătorilor, care s-ar putea vedea nevoiți să voteze împotriva convingerilor politice, doar pentru a bloca extrema-dreaptă.
Dar acest „front republican”, așa cum este numit, a slăbit constant, alegătorii fiind din ce în ce mai puțin dispuși să voteze pentru partide ale căror politici nu se aliniază neapărat cu preferințele lor politice.
În 2022, RN a depășit acest front republican și a câștigat un număr record de 89 de deputați – acest record va fi depășit de data aceasta.
Ce se va întâmpla de data aceasta
Poate fi reluat frontul republican?
Figuri importante ale alianței stângii – inclusiv liderul stângii radicale Franța Necuprinsă (LFI), Jean-Luc Mélenchon – au promis că în toate circumscripțiile în care RN se află pe primul loc și un candidat al stângii se află pe locul al treilea, candidatul stângii se va retrage.
„Linia noastră directoare este simplă și clară: nici un vot în plus pentru Adunarea Națională”, a declarat Melenchon.
„Istoria ne privește și ne judecă”, a anunțat și un comunicat al partidului Place publique, parte a alianței stângii, care a solicitat, de asemenea, un „vot clar” împotriva candidaților RN.
Tabăra lui Macron a fost mai puțin clară cu privire la ceea ce ar face candidații săi într-o poziție similară.
În campanie, președintele și liderii partidului au numit ambele tabere rivale „extreme”. Unii candidați ai blocului prezidențial nu par a fi dispuși să cedeze locul unui candidat LFI.
Președintele Macron a făcut totuși apel la un front republican pentru blocarea RN. Premierul Gabriel Attal a spus și el că susține același lucru și a anunțat că candidații taberei prezidențiale de pe locul trei se vor retrage pentru a susține pactul anti-RN – cu unele excepții însă.
În ceea ce privește alegătorii, lucrurile sunt ceva mai complicate. Un sondaj Ipsos de săptămâna trecută a arătat că 87% dintre alegătorii stângii sunt dispuși să voteze pentru a bloca RN, dar numai 62% dintre alegătorii blocului prezidențial ar face acest lucru.
Pe scurt, situația este extrem de incertă și va rămâne fluidă până când candidații care vor candida în turul al doilea vor deveni clari – adică marți.
Apoi, la fel de importantă s-ar putea dovedi prezența la vot și în cele din urmă decizia alegătorilor, care va deveni clară pe 7 iulie.
Ce spun estimările pentru turul doi
Mai multe estimări care anticipează rezultatele finale au fost oferite de institutele de sondaje. Toate dau o majoritate relativă RN-ului, iar unele prevăd posibilitatea unei majorități absolute.
Pentru a obține majoritatea absolută – și pentru a forma guvernul – RN are nevoie de 289 de deputați.
O estimare Ipsos Talan pentru France Télévisions, Radio France, France 24/RFI și LCP Assemblée nationale oferă RN între 230 și 280 de locuri. Alianța stângii ar obține între 125 și 165 de mandate. Iar blocul prezidențial Ensemble ar obține între 70 și 100 de mandate, în vreme ce LR (conservatorii) ar aduna între 41 și 61.
Totuși, aceste estimări trebuie tratate cu mare precauție, avertizează Le Monde.
Cu aproape 300 de competiții în trei candidați în turul al doilea, orice acord între partide ar putea schimba considerabil rezultatul final, după cum s-a explicat mai sus.
Prezența la vot va fi de asemenea un factor-cheie.
Le Pen și Bardella fac apel la alegători
Este motivul pentru care Jordan Bardella, liderul RN și protejatul lui Marine Le Pen, a cerut alegătorilor să se mobilizeze pentru al doilea tur.
Al doilea tur al alegerilor va fi „unul dintre cele mai determinante din întreaga istorie a celei de-a Cincea Republicii”, fondată în 1958, a afirmat Bardella, duminică, dând asigurări că dacă va câştiga vrea să fie „premierul tuturor francezilor“, dar „intransigent”.
Adresându-se susținătorilor imediat după publicarea primelor estimări, și Marine Le Pen a declarat că democrația a vorbit și că cetățenii au arătat că doresc să întoarcă pagina.
Dar ea a subliniat, de asemenea, importanța celui de-al doilea tur de săptămâna viitoare.
Este nevoie de o majoritate absolută pentru ca Jordan Bardella să poată deveni prim-ministru, a spus ea. Niciun francez nu își va pierde drepturile, a susținut ea.
Și dacă RN va ajunge la guvernare?
În cazul în care va ajunge totuși la 289 de locuri, RN va putea forma guvernul și își va putea implementa politicile.
Macron va rămâne președinte până în 2027. Acestea fiind spuse, el va trebui să coabiteze cu un nou guvern și cu un nou prim-ministru, care ar putea să fie ostili planurilor sale, ceea ce ar putea genera un blocaj politic și decizional.
Marine Le Pen a anunțat deja că dacă partidul său va prelua guvernarea, RN nu va permite președintelui să traseze cursul strategic al țării prin prerogativele sale, care ar acoperi, teoretic, chestiuni fierbinți precum Ucraina, apărarea, diplomația și alegerea unui comisar european.
Extrema dreaptă este sceptică cu privire la angajamentul Franței atât în UE, cât și în NATO, un lucru care, se tem observatorii ar putea slăbi ambele organizații.
Analiștii se tem de asemenea că tensiunile politice vor zdruncina a șaptea cea mai mare economie a lumii și vor genera un nou val de instabilitate în inima zonei euro, în vreme ce economiștii avertizează că programul generos de subvenții promis de RN va îngropa țara și mai mult în datorii.
Însă Bardella, figura de seamă a unui partid care a încercat să-și modereze discursul, a căutat să ofere asigurări.
„Voi fi un prim-ministru de „coabitare”, cu respect pentru Constituție și pentru funcția de președinte al Republicii, dar fără compromisuri în ceea ce privește politicile pe care le vom implementa”, a spus Bardella, după anunțarea primelor rezultate ale sondajelor la alegerile anticipate din Franța.
Ce se întâmplă dacă nimeni nu obține o majoritate absolută?
RN ar putea câștiga în cele din urmă, dar fără o majoritate absolută. Ce urmează în acest caz?
Articolul 8 din Constituție prevede că președintele numește prim-ministrul, dar nu precizează ce criterii ar trebui să folosească.
În practică, președintele Emmanuel Macron ar trebui să ofere postul principalului grup parlamentar, adică RN.
RN a declarat însă că va refuza funcția dacă împreună cu aliații săi nu va obține o majoritate absolută.
Opțiunile lui Macron, scrie Reuters, ar include:
- încercarea de a încheia o alianță a partidelor tradiționale. O astfel de alianță nu există în prezent, dar Macron a îndemnat partidele să se unească pentru a ține departe de putere extrema dreaptă.
- oferirea postului de premier unui politician al stângii. Stânga ar putea încerca apoi să formeze un guvern minoritar.
În cazul în care RN nu atinge majoritatea absolută, dar acceptă totuși un mandat pentru a forma un guvern minoritar, atunci va coabita cu Macron. Însă capacitatea sa de a adopta legi va fi limitată.
În cele din urmă, este perfect posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, centriștii și stânga – să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliție sau pentru a obține asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.
Într-un astfel de caz, Franța ar risca un blocaj politic, cu un guvern interimar care să se ocupe de afacerile cotidiene.
