În timp ce după războiul rece, denuclearizarea globală părea a fi un obiectiv realist, astăzi chiar și neproliferarea armelor atomice pare a fi o falsă speranță, scrie publicația belgiană 7SUR7.
Luna trecută, rapoartele diferitelor ONG-uri au confirmat creșterea bugetelor alocate armelor nucleare în rândul țărilor care le dețin. Or, este din ce în ce mai credibil ca o a zecea țară din lume să decidă să se echipeze cu arma supremă.
Această țară este Coreea de Sud. Problema puterii nucleare militare este dezbătută acolo de ani de zile și revine cu fiecare provocare din partea vecinului din nord. Potrivit unui nou sondaj al think tank-ului Korea Institute for National Unification, 66% dintre respondenți ar fi „favorabili” sau „foarte favorabili” unei arme atomice sud-coreene. Acesta este un record și este, de asemenea, cu 6% mai mult decât în același sondaj efectuat anul trecut.
Factorul Trump
De la anunțul retragerii forțelor americane din Coreea de Sud în 1970, problema apare în mod regulat, în situația în care Seulul nu a semnat niciodată un acord de pace cu Phenianul. United States Forces Korea, care însumează aproape 30.000 de soldați, mai există în continuare. Dar problema nucleară a revenit cu adevărat în prim plan în 1991, când Washingtonul a anunțat retragerea rachetelor americane încă prezente în bazele din străinătate.
Programul nuclear nord-coreean, cu fiecare nou test, a schimbat treptat opinia publică. Iar ultimul cui în sicriul tratatelor de denuclearizare a peninsulei – pe care, evident, Nordul nu le mai respectă deloc – se numește Donald Trump.
De la începutul primului său mandat, președintele Trump și-a exprimat ostilitatea față de menținerea forțelor americane în străinătate. Și dacă a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de NATO, a vrut să revină și la desfășurarile din Asia, inclusiv la cea a scuturilor antirachetă – prea scumpe, după părerea lui. Jurnalistul american Bob Woodward, în cartea sa „Fear: Trump in the White House” /”Teamă: Trump la Casa Albă”/ publicată în 2018, discută pe larg această adevărată obsesie pentru Trump. Și manevrele consilierilor săi de atunci, care încercau să-i explice că această retragere americană din Sud ar putea fi luată ca un semn de atac iminent din partea Nordului.
Potrivit „Financial Times”, există o corelație clară între sprijinul pentru un program nuclear sud-coreean și teama că Trump se va întoarce la Casa Albă. În situația în care această eventualitate pare din ce în ce mai realistă, cu 11% mai mulți respondenți la sondaj decât anul trecut consideră armele nucleare preferabile angajamentelor americane.
O opinie publică în schimbare
Și Coreea de Sud are mijloacele pentru a lansa un program nuclear militar. Este doar una dintre țările care, până acum, au decis să se abțină. Dar asta s-ar putea schimba foarte repede. Han Duck-soo, actualul prim-ministru al țării, a asigurat din nou luna trecută că această alegere nu este pe ordinea de zi. Dar primarul Seulului, Oh Se-hoon, susține cu ardoare opțiunea atomică și este presupus candidat la alegerile prezidențiale din 2027, amintește cotidianul britanic.
„Armele nucleare pot fi contracarate doar cu arme nucleare”, a insistat din nou Oh Se-hoon recent. „A miza numai pe cooperarea dintre Coreea de Sud și Statele Unite sub umbrela nucleară americană pune limite semnificative securității noastre”.
„Asistență reciprocă” între Moscova și Phenian
Contextul global alimentează acest sentiment de teamă pentru securitatea țării. Nu numai că Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă, dar sud-coreenii sunt martori și la apropierea dintre Coreea de Nord și Rusia lui Vladimir Putin. Phenianul și Moscova sunt acum unite printr-un tratat care include o clauză de „asistență reciprocă”. Ceea ce, de facto, creează garanții de securitate pentru o Coreea de Nord care și-a consacrat statutul de stat cu arme nucleare în constituția sa. Pentru că un atac preventiv împotriva programului său ar putea însemna intrarea Rusiei în război.
Clubul nuclear include în prezent cinci țări, conform Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (Statele Unite ale Americii, Rusia, Regatul Unit, Franța, China). O listă la care se adaugă alte trei, care au recunoscut că au focoase, dar nu au semnat tratatul: India, Pakistan și Coreea de Nord. Trebuie să luăm în considerare și Israelul, care nu a recunoscut niciodată oficial că le posedă. Prin urmare, acestor nouă țări li s-ar putea alătura o a zecea, și deși s-a crezut multă vreme că va fi Iranul, Coreea de Sud ar putea foarte bine să ocupe un loc în cursă.
