Premierul ungar Viktor Orban participă și în acest an la lucrările Universității de Vară „Tusványos”, organizată de Consiliul Tineretului Maghiar din România şi Fundaţia Pro Minoritate din Ungaria. De-a lungul timpului, discursurile sale de la Tușnad au produs iritare nu doar la București, ci și la Bruxelles.
Discursul lui Orban la ediția a XXXIII-a a Universității de Vară „Tusványos” este programat să înceapă sâmbătă, de la ora 10.30. Șeful guvernului de la Budapesta a sosit încă de vineri în România, el având un mic dejun de lucru cu omologul său de la București, Marcel Ciolacu, la Vila Lac.
Sprijin necondiționat pentru Schengen
„Am avut astăzi o discuţie pragmatică cu prim-ministrul Ungariei, domnul Viktor Orban, pe subiectele de interes comun ale cooperării noastre bilaterale. Schimburile noastre comerciale se ridică la aproximativ 13 miliarde de euro şi am agreat împreună cu omologul maghiar că există în continuare un potenţial neexploatat (…) Totodată, am convenit să începem studiile de fezabilitate privind realizarea unui proiect fanion la nivel bilateral – legătura feroviară de mare viteză Budapesta–Bucureşti, un proiect strategic, de interes regional”, a afirmat Marcel Ciolacu, vineri, într-o postare pe Facebook.
În condițiile în care Ungaria deține și președinția Consiliului UE, s-a discutat și despre intrarea României în spațiul Schengen și cu frontierele terestre. „Domnul Orban a spus foarte clar că ne va susţine fără niciun fel de condiţionare, cum a făcut-o şi până acum şi o va trece pe ordinea de zi”, a precizat Ciolacu, într-o declarație ulterioară.
Astfel, s-a repetat tiparul de anul trecut, când vizita lui Orban la Tușnad a fost precedată și atunci de o întâlnire informală cu Marcel Ciolacu. Asta nu l-a împiedicat pe premierul ungar să ironizeze Ministerul român de Externe pentru recomandările acestuia legate de discurs de la Universitatea de Vară.
Ironiile lui Orban lansate de la Tusvanyos
„Ni s-a transmis să nu vorbim nici despre unități teritoriale românești inexistente, aici putem vorbi despre Transilvania și Ținutul Secuiesc, dar nu am susținut niciodată că acestea ar fi unități teritoriale românești. Ne-au sfătuit să nu punem în lumină proastă valorile occidentale, precum migrație, LGBT și război. Nu trebuie să le punem noi în lumină proastă, pentru că s-au pus singure într-o lumină proastă”, le spunea Orban celor prezenți în iulie 2023 la Tușnad.
Însă discursul din 2023 a generat incomparabil mai puțină vâlvă decât cel din iulie 2022, Viktor Orban producând iritare cu considerațiile sale legate de evoluția războiului ruso-ucrainean care izbucnise cu șase luni în urmă. Orban susținea că strategia occidentală în Ucraina a fost construită pe patru piloni: Ucraina poate câștiga un război împotriva Rusiei cu armele NATO; sancțiunile vor slăbi Rusia și vor destabiliza conducerea acesteia; sancțiunile vor răni Rusia mai mult decât Europa; lumea s-ar alinia în sprijinul Europei.
„Stăm într-o mașină care are găuri în toate cele patru roți: este absolut clar că războiul nu poate fi câștigat în acest fel”, le-a spus Orban celor prezenți la Tușnad.
Locul unde a apărut iliberalismul
De altfel, discursurile lui Orban de la Tusvanyos au provocat controverse în mod constant, nu doar la București, ci și în cancelariile occidentale. Conceptul de „iliberalism”, care a scandalizat Europa, a fost menționat de Orban pentru prima dată chiar în România, la ediția din 2011 a Universității.
„Ceea ce se întâmplă în Ungaria poate fi interpretat ca o încercare a conducerii politice de armonizare a relației dintre interesele și realizările indivizilor – care trebuie luate în considerare – cu interesele și realizările comunității și națiunii. Asta înseamnă că națiunea ungară nu este simpla sumă a indivizilor săi, ci o comunitate care trebuie organizată, întărită și dezvoltată, iar în acest sens statul pe care îl construim este un stat iliberal, un stat non-liberal. Nu neagă valorile fundamentale ale liberalismului, precum libertate, dar nu face din această ideologie un element central al organizării statului”, spunea Viktor Orban la acea vreme.
De atunci încoace, șeful guvernului maghiar a reiterat la Tușnad temele sale predilecte: politica anti-imigrație, atacurile la adresa UE etc.
„Cultura migranților contrastează dramatic cu cea europeană. Ideologiile și valorile contrare nu pot fi susținute concomitent întrucât sunt mutual exclusive. Să vă dau cel mai evident exemplu, europenii cred că este de dorit ca bărbații și femeile să fie egali, în timp ce pentru comunitatea musulmană această idee este inacceptabilă întrucât în cultura lor relația dintre bărbați și femei este văzută în termeni de ordine ierarhică. Aceste două concepte nu pot fi susținute concomitent. Este o chestiune de timp până când unul sau celălalt se va impune”, spunea Orban în 2017.
Un an mai târziu, când România celebra centenarul Marii Uniri, Viktor Orban a provocat nervozitate printre naționaliștii români. „Acum o sută de ani România a intrat în epoca sa modernă. Înțelegem de ce ei cred că este motiv de sărbătoare, dar le cerem să înțeleagă că, din punctul nostru de vedere, nu este nimic de celebrat. Le cerem, de asemenea, să realizeze că în cei 100 de ani România modernă a fost incapabilă să gestioneze situația, că mai bine de 1,5 milioane de unguri trăiesc aici. Știm că la București spun chiar că Ținutul Secuiesc nu există”, remarca Orban.
