Șocul în comunitatea medicală este imens!”, a spus medicul ATI Elena Copaciu. Într-un dialog cu HotNews.ro, Copaciu afirmă că așteaptă rezultatele anchetei în cazul celor două doctorițe de la Sf. Pantelimon, dar refuză să creadă că „doi medici tineri și foarte bine pregătiți profesional au premeditat omor în salonul de terapie intensivă”. Cele două doctorițe au fost arestate joi, fiind acuzate de omor calificat și tentativă de omor calificat cu premeditare.

Contactată de HotNews.ro, Copaciu spune că astfel de evenimente și modul în care ele sunt mediatizate vulnerabilizează, în primul rând, pacientul. Doctorița amintește și că suprasolicitarea la cadrele medicale din prima linie, din cauza crizei de personal, este o realitate de necontestat, cu consecințe de ambele părți. 

Între anii 2007 – 2015, Copaciu a fost medic șef la Clinica ATI a Spitalului Universitar de Urgență București. 

Scade și mai mult încrederea în sistemul sanitar

Astfel de evenimente scad și mai mult încrederea în sistemul sanitar, „mai ales în specialitatea ATI, unde pacienții își lasă funcțiile vitale în mâinile medicilor și a echipei medicale”, mai spune Elena Copaciu, într-o discuție cu HotNews.ro. 

„Astfel de evenimente și modul în care sunt mediatizate vulnerabilizează pacientul”, adaugă doctorița. „Deci, cel mai mare rău i se face pacientului cu o astfel de abordare. Este o anchetă, de acord, toți vrem să știm care sunt rezultatele și cum s-a ajuns la ele, pentru că nu în fiecare zi medicii sunt acuzații de omor cu premeditare. Vrem să știm pe ce opinii expertale s-au bazat și cât sunt de solide susținerile experților din dosarul medico-legal, ca să se ajungă aici. E ceva din care toți vrem să învățăm, și să fim și siguri că dovezile științifice sunt fără echivoc”, explică Elena Copaciu pentru HotNews.ro. 

”Șocul în comunitatea medicală este imens!”

„Am asistat stupefiată la lapidarea în agora a tinerelor colege, medici ATI la Spitalul Sf Pantelimon. Nu cred că în țară au mai fost vreodată medici acuzați de omor cu premeditare! Șocul în comunitatea medicală este imens! Iar unda de șoc este dirijată în populație cu bună știință sau din neștiință, de procurori și presă”, a scris, într-o postare pe Facebook, medicul ATI Elena Copaciu, cu peste 30 de ani de experiență. 

„Respectarea prezumției de nevinovăție este un drept al oricărui cetățean. Cui folosește dezvăluirea numelor celor acuzate sau defilarea în cătușe!? De ce arest preventiv 30 de zile, pentru a nu influența martorii, când au lucrat 5 luni de la declanșarea anchetei cot la cot cu martorii! Un arest la domiciliu cu interdicția de a lua legătura cu martorii nu era mai decent? Mesajul nonverbal către comunitatea medicală este că se dorește umilirea celor două doctorițe!”, mai spune aceasta.

Medicul ATI a spus în dialogul cu redacția că refuză să creadă că „doi medici tineri și foarte bine pregătiți profesional au premeditat omor în salonul de terapie intensivă”, și adaugă că „procurorii trebuie să-și demonstreze acuzațiile”. 

„Eu nu am mai întâlnit așa ceva în 34 de ani în ATI”, subliniază Elena Copaciu. 

Pe de altă parte, medicul ATI menționează că trebuie să vorbim mai mult și despre suprasolicitarea cadrelor medicale din prima linie și criza de personal, o situație neschimbată de ani de zile.

„La noi, oamenii au gardă de 18 sau 24 de ore, în funcție dacă e sau nu în weekend, iar directivele europene cer ca în urma unei gărzi de 24 de ore să existe 11 ore de repaus. Și majoritatea țărilor europene au adaptat programele de gardă astfel încât garda să fie de 12 ore. Adică începe seara pe la 6, 7 și ține 12 ore până dimineață. Iar programul se acoperă de ceilalți medici până la ora respectivă, adică 18 sau 19. Aceste directive sunt respectate în alte țări europene și dreptul omului de a se odihni. La noi, regulamentul de gărzi al Ministerului Sănătății este vechi de zeci de ani”, mai spune medicul, și nu se respectă întotdeauna. 

„Deficiențe din sistemul sanitar se acumulează în cascadă și totul cade ca pe un paratrăsnet pe medicii din linia I, cum este și ATI!”, notează Copaciu în opinia exprimată pe Facebook.  

„În cazul specific ATI Pantelimon, spital de urgență, este obligat să primească în UPU toți pacienții critici aduși de ambulanțe (deși, în mod normal, criticii din prespital trebuie să ajungă acolo unde este loc liber în ATI). Actul normativ din România spune că, dacă spitalul unde a ajuns pacientul critic nu are locuri în ATI, este obligația medicilor din spital să îi găsească loc în alt spital, adică să devină ei dispeceri și rareori alte spitale acceptă preluarea acestor pacienți, tot din lipsă de locuri. Asta în timp ce, prin schisma ASSMB/MS în Bucuresti, spitale mari, bine dotate, cu linii de gardă pe multe specialități funcționează în regim de cronici.

Așa se ajunge cu UPU colmatat cu critici (exemplu concret, săptămâna aceasta UPU Ploiești, 10 pacienți, ATI colmatat, pacienți transportați în București).  

Apoi sunt critici care rămân dependenți de suport avansat de funcții vitale și nu mai reușesc să își poată susține independent funcțiile vitale și rămân săptămâni sau luni pe aparate. Cum nu avem rețea de unități secundare care să preia acești pacienți, rămân în reanimările spitalelor de urgență (e cazul multor din pacienții decedați la Sf Pantelimon, după diagnosticele făcute public pe surse, din dosar)”, scrie Copaciu. 

Despre lipsa de empatie, în ambele sensuri 

Întrebată de HotNews cum vede acuzațiile din spațiul public că medicii din sistemul de stat ar fi lipsiți de empatie și ar trata pacienții în grabă, Copaciu a răspuns: 

„Eu niciodată nu am înțeles și nu am permis ca șef de secție această lipsă de empatie, pentru că aparținătorii celor care ajung în spital au pe cel mai drag într-o stare foarte gravă, pe masa de operație sau la reanimare, cu funcțiile vitale instabile. Nu poți să-i încarci emoțional și cu așa ceva, e tot ce le mai trebuie, nu?”.  

„Dar gândiți-vă și la condițiile în care lucrează medicii, nu se vorbește suficient despre criza de personal din ATI”, subliniază doctorița. 

„Și ca să vă dau un exemplu concret, Spitalul Județean de Urgență Pitești lucrează, în acest moment, cu o doctoriță de 63 de ani care înțeleg că vrea să-și dea demisia, să plece de acolo. Și cu un medic de 75 de ani chemat de la pensie ca să dea anestezii dimineața. 

Și e Spital Județean de Urgență. După ora 14.00, este singurul pe tot județul. Și au 35 de paturi la Terapie Intensivă. Cum poți să faci față la așa ceva?”, mai atrage atenția Copaciu.  

„Sistemul plesnește pe la încheieturi” 

„De asemenea, Județeanul din Ploiești are 6 anesteziști, din câte știu eu, și încearcă să facă față cu medici care vin temporar din București pentru gărzi, o cârpeală, ca să zic așa. Pacienții aceștia nu pot fi bine văzuți de puțini medici, nu? Trebuie să se vorbească și despre asta”, adaugă medicul ATI. . 

„Spitalele de Urgență din București sunt supraaglomerate, iar presiunea pe personal și mai ales ATI este foarte mare”, mai spune Elena Copaciu. 

„Așa este și Pantelimonul, nici nu știu câte gărzi făceau acești oameni. Acum, dacă doctorița Voicu a fost demisă, fetele astea două sunt sub arest, și mai este și perioadă de concedii, rămân puțini oameni care pot să asigure serviciul în momentul ăsta. Iar ambulanțele vin cu oameni bolnavi, că asta e, oamenii se îmbolnăvesc, iar sistemul plesnește pe la încheieturi”. 

Procurorii le acuză de omor calificat

HotNews a prezentat mai multe detalii din referatul procurorilor prezentat instanței pentru propunerea de arestare a celor două doctorițe. Documentul conține mărturii, transcrieri de înregistrări audio și interceptări telefonice.

Una dintre cele două doctorițe ajunsese să fie numită în spital „Doamna cu coasa”, precizează procurorii în referat. „Infirmierele au spus că este vorba despre inculpata M.M, căreia i se spune așa pentru că îi mor mulți pacienți ca urmare a modificării injectomatelor”, scrie în referatul procurorilor. 

Procurorii prezintă comparația dintre datele din memoria injectomatelor, care arată o scădere bruscă a ratei de noradrenalină administrată pacienților, și fișele de observație. În fișe, nu apare scăderea efectivă, cea reală, care a rămas însă înregistrată în memoria aparatelor.

Parchetul a prezentat în referat și concluziile specialiștilor INML, care susțin că ”apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legătură de cauzalitate”.

În același timp, există și pasaje în referatul Parchetului greu sau imposibil de dovedit în instanță, conform practicii judiciare, a subliniat HotNews. La un moment dat, procurorii folosesc mărturia unei asistente care susține că a primit de la una dintre doctore o întrebare ”din priviri”, nu verbal: “De ce nu a murit?” sau “Nu e încă mort?.

Citește și:

citeste mai mult …