Zeci de jurnaliști din România au preluat cu entuziasm postarea de pe pagina de Facebook a ISU Bistrița-Năsăud, despre icoana rămasă „aproape intactă” după un incendiu izbucnit într-o afumătoare improvizată. Postarea în sine pune serioase probleme etice, cu privire la conținutul scăzut de adevăr obiectiv, dar mai ales ridică întrebarea „De ce instituția protecției civile din județul Bistrița-Năsăud ațâță fanatismul mistic în loc să informeze și să educe publicul?”
Este de o mare putere simbolică fotografia cu pompierul în uniformă ISU, ținând în mâini o icoană vizibil afectată de foc, dar lesne de identificat drept Fecioara Maria în ipostaza ortodoxă a rugăciunii, în mijlocul altor obiecte arse. Personal, am o uriașă admirație față de pompierul din imagine, cât și pentru colegii lui de la toate unitățile ISU din țară, pe care îi consider adevărați îngeri în carne și oase. Le respect fără rezerve apartenența religioasă și orice convingere spirituală care le dă curaj și îi inspiră să continue să salveze din calea focului oameni, animale, bunuri, natură. Admirația scade însă până la polul opus față de persoana care a redactat postarea de sâmbătă, de pe pagina oficială a ISU Bistrița-Năsăud, ca pe un magnet de reacții în social media, fără nicio valoare educativă sau măcar informativă.
Este demn de salutat faptul că, de câțiva ani buni, inspectoratele județene pentru situații de urgență desemnează persoane calificate să se ocupe de comunicarea publică a instituției. Prezența activă în mediul online, mai ales pe rețelele de socializare precum Facebook, face ca un mare număr de cetățeni să recepționeze mesajele instituției și să o considere parte a comunității. Dar este dezgustător de neprofesionist faptul că unei postări cu potențial de viralizare, precum cea cu icoana, îi lipsește la final ceea ce în știința comunicării se numește „call to action” (eng. chemare la acțiune). Nici cel mai mic îndemn către comunitate, ca oamenii să folosească în mod responsabil focul deschis în gospodărie, să-și instaleze în casă senzori de fum, se se doteze cu extinctoare omologate, să supravegheze arderea resturilor vegetale în curte sau a miriștii de pe câmp ori să ia orice altă măsură rațională de protecție contra incendiilor.
Postarea cu icoana a primit pe Facebook un noian de comentarii cu „Doamne ajută!” și „Amin!”, din partea unor concetățeni care nu au înțeles decât că pronia divină este nemărginită, dacă ai în casă o icoană sfințită. Pompierul ceresc a avut grijă să apere de flăcări o reprezentare a Fecioarei Maria, ca să fie găsită „aproape intactă” de salvatorii ISU. Întărind primul paragraf, cel de-al doilea din postarea instituției ne asigură că „Nu este prima dată când pompierii bistrițeni se găsesc în astfel de situații”. Formularea superficială a ISU Bistrița-Năsăud a fost luată de unii habotnici ca dovadă că „icoanele nu ard în incendii”.
În realitate, nenumărate icoane, cruci și alte obiecte de cult de valoare spirituală, istorică și/sau artistică au ars de-a lungul secolelor în incendii izbucnite în catedrale, biserici, mănăstiri, muzee, reședințe particulare etc. Perioada cea mai riscantă din an este noaptea de Înviere, când mulți creștini aduc în interiorul imobilelor lumânări aprinse, uneori fără să ia în seamă pericolul inerent pe care îl presupune sursa de foc în spații închise. Oricât am venera icoanele ortodoxe și le-am atribui calități supranaturale, suportul lor material este supus acelorași legi ale fizicii ca și toate celelalte obiecte. Iar când o icoană scapă „aproape intactă” dintr-un incendiu, faptul se datorează unor motive explicabile științific și replicabile experimental. De pildă, pentru că sunt prinse între dărâmături de zid, care le feresc de temperaturile ridicate, sau pentru că suprafața celor pictate pe lemn este acoperită cu un lac ignifug.
Deloc surprinzător, având în vedere caracterul lacrimogen al postării de sâmbătă, ea a fost distribuită în doar primele 24 de ore de la publicare de peste o mie de utilizatori Facebook. La viralizarea postării cu icoana de pe pagina ISU Bistrița-Năsăud au pus umărul zeci de așa-numiți jurnaliști din România, care au preluat-o și transformat-o în tot atâtea știri de presă online și TV, cu titluri senzaționaliste ca „Minunea de la Dumnezeu! O icoană a Maicii Domnului a rămas intactă […]”. Presa națională a adus întâmplarea din satul bistrițean Lechința la cunoștința a milioane de români, în termenii în care a fost scrisă de misticul care administrează pagina de Facebook a ISU Bistrița-Năsăud.
Incendiul s-a extins de la o afumătoare!
Cu excepția numelui localității în care s-a produs incendiul, postării îi lipsește orice altă informație relevantă, legată de context: dacă imobilul era locuit în acel moment, dacă s-au înregistrat victime ori pagube materiale însemnate, câți pompieri ISU au intervenit, cât timp le-a luat să lichideze focul, dacă se cunoaște sau nu cauza probabilă a incendiului etc. Absolut nimic din ceea ce ar fi adecvat să comunice ISU Bistrița-Năsăud pe un canal public oficial.
Cu desăvârșire penibil este că puținele informații din postarea ISU Bistrița-Năsăud au fost propagate de o parte semnificativă a presei din România pe modelul telefonului fără fir, exagerând și adăugând din pură imaginație speculativă detaliile care lipseau, spre a dramatiza o non-știre. De la „aproape intactă”, în formularea celor de la ISU, alți jurnaliști descriu icoana drept „neatinsă de flăcări” sau „neafectată de incendiu”, ba chiar că a fost „singurul obiect rămas intact” din întregul imobil ars.
Postarea inițială a ISU este lacunară cu privire la tipul imobilului afectat de incendiu, fapt ce n-a împiedicat majoritatea jurnaliștilor care au preluat știrea să prezume, fără să investigheze, că ar fi fost vorba despre o casă. Cu o minimă căutare ar fi găsit o știre măruntă pe site-ul local Răsunetul, care a scris încă din ziua de vineri, când a avut loc intervenția pompierilor ISU Bistrița-Năsăud din punctul de lucru Lechinți despre „un incendiu izbucnit la o afumătoare și magazii în zona blocurilor din localitate”. Așadar, icoana cruțată de semnul divin era depozitată într-o magazie de lângă afumătoarea improvizată de la care focul s-a extins.
Postarea de sâmbătă a ISU Bistrița-Năsăud este o rușine pentru această instituție ce are obligația să informeze și să educe publicul, nu să mintă prin omisiune și să cerșească like-uri. Exercițiul de manipulare grosieră făcut de instituția statului se califică în categoria false news (nu același lucru cu fake news!), în sensul că transformă o întâmplare banală într-un eveniment cu audiență națională. Poate mai util decât să excite mințile iraționale, ISU Bistrița-Năsăud avea datoria să atragă atenția cetățenilor că o afumătoare ce funcționează fără autorizație și este lăsată în mod iresponsabil să ardă fără a fi monitorizată constituie un pericol real pentru viețile unor oameni și pentru bunurile lor. Însă nici cel mai mic sfat practic, ca oamenii să nu depoziteze materiale ușor inflamabile lângă o afumătoare casnică, nu se regăsește pe pagina de Facebook a ISU Bistrița-Năsăud.
Domnilor și doamnelor de la ISU Bistrița-Năsăud, sunteți instituția abilitată să întreprindă o anchetă pentru a stabili cauzele incendiului și pe numele cui se emite amenda pentru distrugere din culpă. Faceți-vă cu decență treaba și lăsați în seama episcopiei locale să anunțe pe Facebook manifestarea unui „semn divin”.
PS: Internetul abundă în relatări despre icoane care aparent sunt găsite nearse în incendii, fapt care întărește credința unor concetățeni în ideea că obiectele de cult sunt înzestrate cu puteri ce transced proprietățile materiei. Icoanele scoase din cenușă devin apoi ținta unui fetiș idolatric al unor credincioși care au foarte puține în comun cu creștinismul ortodox. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro
