Certificatul de atestare fiscală de la ANAF fără care nu poate fi vândută locuința, propunere a Ministerului de Finanțe, ridică semne de întrebare printre specialiști. Acesta este un certificat diferit de cel care se obține de la Direcția de Impozite și Taxe Locale.
„Am făcut un studiu și nu am găsit nicăieri în Europa acest sistem. Poate există, nu știu, dar din ce am făcut noi research-ul, nu am identificat o jurisdicție unde să fie condiționarea aceasta”, a declarat pentru HotNews.ro Robert Șova, vicepreședintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR).
În plus, spune el, pot fi situații litigioase „în care eu să am un debit în care mă judec cu statul”.
„Păi și ce fac? Nu mai pot să-mi vând un bun până nu se termină procesul? Ok, eu apar acolo cu datorie, da, sau am o problemă pur și simplu economică. Sunt niște măsuri care cred că se duc mai departe decât ar fi necesar și n-o să rezolve problemele”, susține Șova.
Ce prevede proiecctul pregătit de Ministerul Finanțelor în privința Certificatului de atestare fiscală de la ANAF
Reamintim că Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală care prevede, printre altele, că persoanele care vând și cumpără clădiri și terenuri (inclusiv locuințe) vor trebui să ia de la ANAF un certificat de atestare fiscală.
În cazul în care în certificatul de atestare fiscală emis pe numele proprietarului sunt cuprinse datorii, acesta va conține acordul organului fiscal central pentru înstrăinarea bunului cu menționarea contului în care se virează suma aferentă obligațiilor fiscale datorate de către proprietar.
În acest caz, notarul verifică, înainte de autentificarea actului de înstrăinare a dreptului de proprietate, existența dovezii plății datoriilor în contul indicat de ANAF, până la concurența prețului de înstrăinare sau a obligațiilor fiscale/bugetare restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, după caz.
În situația în care se încheie contract de donație, trasferul dreptului de proprietate se realizează cu condiția ca donatorul să nu înregistreze obligații fiscale/bugetare restante conform certificatului de atestare fiscală emis de organul fiscal central.
În cazul în care persoana căreia i se transferă dreptul de proprietate înregistrează datorii restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală, notarul public transmite organului fiscal central, prin mijloace electronice de comunicare, o copie a titlului de proprietate încheiat ca urmare a transferului dreptului de proprietate.
În funcție de comportamentul fiscal al persoanei careia i s-a transferat dreptul de proprietate asupra bunului, organul fiscal central poate dispune măsuri asigurătorii sau instituie sechestru executoriu, în cazul în care aceasta nu achită obligațiile fiscale/bugetare restante în termen de 15 zile de la comunicarea somației.
Ministerul Finanțelor motivează această măsură prin faptul că statul are în vedere să prevină periclitarea colectării creanțelor bugetare, prin condiționarea realizarii tranzacțiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, de achitarea obligațiilor fiscale/bugetare restante datorate de proprietar.
În caz contrar, există riscul ca proprietarul să intre în starea de insolvabilitate sau de insolvență, ceea ce ar conduce la nerecuperarea obligațiilor bugetare la bugetul general consolidat.
Instituția mai spune că și în cazul obligațiilor fiscale datorate bugetelor locale, transferul dreptului de proprietate este condiționat de achitarea acestor obligații.
În cazul obligațiilor fiscale/bugetare restante înregistrate în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central, prin noua prevedere legală nu se are în vedere blocarea realizarii tranzacției, ci doar asigurarea din partea statului că se comportă similar unui creditor privat în recuperarea veniturilor sale.
