Papa se va afla în Indonezia până vineri, înainte de a vizita Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore, cel mai lung și mai îndepărtat turneu papal din mandatul său și unul ce vizează o regiune pe care Francisc a considerat-o întotdeauna un obiectiv strategic, scriu Reuters și The New York Times.
Papa Francisc a aterizat marți în Indonezia, țară majoritar musulmană, pentru o vizită dedicată relațiilor interconfesionale și chestiunilor de mediu, în cadrul unui lung și ambițios turneu în regiunea Asia-Pacific.
Suveranul pontif a părăsit Roma luni după-amiază și a aterizat la Jakarta cu puțin înainte de prânz, ora Indoneziei, prima oprire a unei călătorii de 12 zile care va include și Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore.
Papa a ales patru națiuni insulare, extinzându-și acțiunile de sensibilizare către „periferii”, așa cum chiar el le numește, un termen care desemnează locuri îndepărtate, ignorate, cu comunități catolice mici, minoritare sau persecutate.
Acoperind aproximativ 3.000 de kilometri, turneul – cel mai lung din mandatul lui Francisc – ar putea pune la încercare sănătatea tot mai fragilă a Papei, scrie The Guardian.
Despre „dezumanizare”
Catolicii reprezintă mai puțin de 3% din populația Indoneziei, adică aproximativ opt milioane de persoane, o minoritate redusă comparativ cu cei 87%, adică 242 de milioane, care sunt musulmani. În această țară oficial laică, catolicismul este una dintre cele șase religii sau confesiuni recunoscute oficial, printre care se mai numără protestantismul, budismul, hinduismul și confucianismul.
Joi, Francisc se va întâlni cu reprezentanți tuturor la moscheea Istiqlal, cea mai mare din Asia de Sud-Est și un simbol al coexistenței religioase. Aceasta este legată printr-un „tunel al prieteniei” de catedrala de vizavi, unde, în ultimele zile, creștinii și-au făcut selfie-uri cu un poster în mărime naturală al papei.
La moschee, Papa Francisc va semna o declarație comună cu marele imam, Nasaruddin Umar.
Declarația va face referire la „dezumanizare”, în special la răspândirea urii, violenței și a conflictelor, în special împotriva femeilor și copiilor, precum și la degradarea mediului, potrivit conferinței episcopale indoneziene.
Papa a îndemnat în mod repetat lumea să facă mai multe eforturi pentru a combate schimbările climatice și pentru a atenua efectele acestora – inclusiv creșterea nivelului mării, care amenință în mod special Jakarta.
Discriminare împotriva creștinilor
Securitatea este strictă pentru vizita de trei zile, cu militari, polițiști și membri ai echipei președintelui printre cei peste 4.000 de ofițeri de aplicare a legii desfășurați. În centrul Jakartei a fost amplasat un panou publicitar cu mesajul „Bun venit Papei Francisc”, în timp ce guvernul a comandat un timbru special în onoarea sa.
Ministerul Afacerilor Religioase al țării a salutat vizita ca fiind un simbol al diversității religioase a Indoneziei.
„Este foarte important să transmitem un mesaj și să arătăm lumii că armonia religioasă în Indonezia este garantată și a fost pusă în aplicare”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al ministerului.
În ciuda recunoașterii oficiale de către Indonezia a diferitelor credințe, există îngrijorări cu privire la discriminarea în creștere, inclusiv împotriva creștinilor, iar catolicii locali speră că papa va vorbi despre acest lucru.
Michel Chambon, teolog și antropolog la Universitatea Națională din Singapore, a declarat că Papa va insista asupra unui mesaj mai larg pe care l-a transmis deja în alte țări cu majoritate musulmană, din Irak până în Bahrain, Turcia și Maroc.
Vizita „nu se adresează cu adevărat catolicilor din Indonezia”, ci este menită să sublinieze importanța globală a dialogului islamo-creștin, a declarat el pentru AFP.
Ambiția lui Francisc
Călătoria este unul dintre cele mai îndrăznețe angajamente ale lui Francisc cu Asia, o parte a lumii în creștere rapidă, pe care Papa a considerat-o întotdeauna un obiectiv strategic.
Francisc a încheiat o înțelegere în mare parte secretă cu China în 2018 pentru numirea episcopilor, dar nu toate problemele au fost rezolvate, deoarece guvernul chinez încă exercită un control politic puternic asupra vieții religioase, a explicat pentru New York Times Gianni Criveller, decan de studii la Școala Internațională de Teologie Misionară PIME din Milano.
În vreme ce niciun papă nu a putut vizita China, Francisc a făcut călătorii, cum ar fi cea din Mongolia, care l-au adus practic la ușa Chinei. Și de această dată, a spus Faggioli, călătoria este văzută ca o încercare de a „vorbi cu țările în care nu poate merge”.
Călătoria, a explicat acesta, arată de asemenea ambiția lui Francisc de a face Biserica Romano-Catolică cu adevărat globală – atrăgând atenția asupra zonelor care nu sunt în mod tradițional de cultură creștină și unde catolicismul coexistă cu alte religii, bazându-se pe devotamentul comunităților mai degrabă decât pe resurse sau o hegemonie istorică.
Spre deosebire de Europa, biserica catolică din Asia „nu se odihnește pe lauri”, a spus Faggioli, iar credința este, în unele cazuri, încă un act de rezistență.
Probleme de sănătate
Planificat inițial pentru 2020, dar amânat din cauza pandemiei Covid, turneul are loc cu trei luni înainte ca Papa Freancisc să împlinească 88 de ani.
Papa a ajuns să folosească în mod obișnuit un scaun cu rotile pentru a se deplasa, a suferit o operație de hernie în 2023 și a fost afectat de probleme respiratorii.
El nu a mai călătorit în străinătate de când a vizitat Marsilia, în septembrie 2023, după ce a anulat un discurs planificat la reuniunea ONU privind clima din Dubai, două luni mai târziu.
Suveranul pontif va călători în Indonezia împreună cu medicul său personal și două asistente medicale, însă purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a declarat că acest lucru este normal și că nu au fost luate măsuri de precauție suplimentare.
