Oncologia a traversat în ultimele decenii o transformare profundă, aducând progrese semnificative în diagnosticul și tratamentul cancerului. Dacă în trecut cancerul era adesea considerat o sentință fatală, acum această percepție s-a schimbat radical. Datorită dezvoltării unor noi terapii și a avansurilor tehnologice, precum imunoterapia și tratamentele personalizate, șansele de succes în lupta împotriva cancerului sunt mult mai mari.
Dr. Simina Condruz, oncolog la Hyperclinica MedLife PDR Turnului Brașov se dedică cu pasiune îmbunătățirii calității vieții pacienților săi și demonstrează cum, chiar și în fața unor cazuri extrem de complexe, progresele în oncologie pot aduce speranță și rezultate neașteptate
Unul dintre cele mai dificile cazuri pe care le-a avut dr. Condruz, oncolog la Hyperclinica MedLife PDR Turnului Brașov, a fost al unei tinere de 33 de ani cu o tumoră de os extrem de rară. Femeia a făcut o amputație de gambă pentru îndepărtarea tumorii, dar ulterior a dezvoltat metastaze pulmonare. Din fericire, ele au răspuns complet la chimioterapie, astfel că acum speră la o perioadă foarte lungă fără tratament și o calitate a vieții bună.
„Când am primit rezultatul, a fost un moment emoționant și pentru ea, și pentru mine”, spune dr. Condruz. „Nu ne venea să credem, iar ulterior am discutat și cu colegii mei, care mi-au spus că un astfel de răspuns complet are loc destul de rar.”
Când și-a ales specialitatea, dr. Condruz spera să nu fie nevoită să trateze pacienți tineri, mai ales copii. Deși cei mai mulți pacienți au în continuare în jur 60 de ani, în cabinet vin și destul de multe femei cu cancer mamar de vârsta ei sau chiar mai mici, unele dintre ele în stadiu destul de avansat. „E dezamăgitor, pentru că sânul este atât de ușor de investigat”, spune medicul, „nu e ca o tumoră ovariană care stă ascunsă foarte mult timp”.
De altfel, la femei, cancerul mamar este și cel mai frecvent, de aceea medicul le recomandă celor de peste 35 de ani să facă anual o ecografie de sân, mai ales dacă rude de gradul 1 sau 2 (mama, bunica, sora) au avut acest tip de cancer. Dacă nu există acest istoric și dacă nici imagistic, nici la palparea periodică nu apar modificări, pot să facă ecografia o dată la doi ani. Iar de la 50 de ani în sus, toate femeile ar trebui să facă mamografie. Cele două investigații relevă aspecte diferite, explică medicul, de aceea sub 50 de ani cea relevantă este ecografia. În cazul unei suspiciuni însă, e nevoie de ambele, plus o biopsie.
Alte tipuri de cancer pe care medicul le vede des în cabinet sunt cel bronho-pulmonar (mult mai frecvent decât se aștepta ea), cel rectal, de prostată sau tumorile gastrice. Medicul atrage atenția că și nefumătorii pot face cancer bronho-pulmonar, contrar concepției generale. Chiar unul dintre primele ei cazuri ca și medic specialist a fost al unei femei nefumătoare, care avea o mutație genetică ce a predispus-o la acest tip de cancer.
Pacientul oncologic este unul complex, spune medicul. Primește o veste foarte proastă, trebuie îndrumat către mai multe specialități și trebuie să înceapă imediat un tratament care de multe ori are reacții adverse: greață, scăderea în greutate, pierderea părului. „Nu sunt niște lucruri pe care treci cu ușurință. Tratamentul nu e ca oricare alt tratament medicamentos și asta trebuie să fie lămurit foarte bine, dar pacienții ar fi bine să știe că există acum medicamente care pot contracara unele reacții adverse”, spune medicul.
În plus, persoanele nou-diagnosticate au tot felul de întrebări despre stilul de viață, despre alimentație sau dacă au voie să meargă în excursii. „De exemplu, pacientul oncologic crede că nu are voie să mănânce carne, și asta e complet greșit”, spune ea.
Mai mult, în ciuda progreselor terapeutice, mulți pacienți se gândesc că nu vor supraviețui și că poate nici nu are rost să se supună tratamentelor severe. „Într-adevăr”, spune medicul, „e o boală cu un risc de recidivă mai mare decât altele, care trebuie urmărită toată viața, și există chiar riscul ca în viitor să dezvolți o a doua neoplazie. Sunt lucruri pe care noi trebuie să le comunicăm”.
De aceea, dr. Condruz recomandă și ajutorul unui psiholog în gestionarea noii realități și insistă asupra ratelor mult mai bune de supraviețuire de acum. Se gândește chiar la cineva din familia ei care a avut un melanom malign și care a mai trăit doar șase luni, pe când azi ar fi supraviețuit 3-4 ani. Și în cazul cancerului bronho-pulmonar, care avea una dintre cele mai scurte supraviețuiri, de aproximativ șase luni fără tratament, azi se poate trăi câțiva ani.
Evoluția noilor terapii e ceea ce face mai ușoară practicarea acestei specialități în care, altfel, lucrurile nu merg bine întotdeauna, iar, dintre acestea, imunoterapia îi dă cele mai mari speranțe. Este un tratament care convinge corpul să lupte împotriva bolii, explică medicul. Activează limfocitele, care sunt niște celule albe, să recunoască tumora ca o celulă care nu e proprie organismului și să o distrugă. Nu e un tratament fără riscuri, dar are avantajul că nu produce întotdeauna reacții adverse, așa cum se întâmplă în cazul chimioterapiei. În unele cazuri se folosește ca linia a doua de tratament, după chimioterapie, alteori ca primă linie de tratament, iar rezultate foarte bune are în cancerul bronho-pulmonar, renal sau în melanomul malign. Și la noi în țară există imunoterapie și este decontată, spune dr. Condruz: „Nu sunt chiar toate opțiunile din Europa și din America, dar suntem destul de bine aliniați la nivel de Europa”.
De altfel, sarcoamele și hepato-carcinomul (o tumoră primară de ficat, fără metastaze) sunt două patologii în care medicul Condruz ar vrea să se supra-specializeze. Iar dacă ar fi să facă o a doua specialitate, aceasta ar fi radioterapia, tocmai pentru că merge mână în mână cu oncologia și, ca și aceasta, este deficitară în România.
Schiul, mountain biking-ul și timpul cu familia sunt ceea ce o încarcă pe dr. Condruz în timpul liber. Iar la cabinet – sunt reușitele terapeutice de care se bucură alături de pacienți și, nu în ultimul rând, decizia lor de a lupta cu boala, luptă în care le este alături până la capăt. Medicul și-ar dori ca orice persoană care are o suspiciune de cancer să știe că există tratamente disponibile, că această boală nu mai e o condamnare la moarte și că cel mai bun moment pentru a începe tratamentul este chiar acela în care au primit diagnosticul.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articol susținut de MedLife
