Roxana Mînzatu, comisarul european desemnat de România, a spus, într-o emisiune la Prima TV, că este nevoie de cote de gen în politică, dacă acestea iau în calcul și criteriul competenței. Viitorul vicepreședinte al Comisiei Europene a apreciat totodată că prestația femeilor și bărbaților în funcțiile înalte este apreciată diferit.
Întrebată dacă susține cotele de gen în politică, Roxana Mînzatu a răspuns: „Discuţia e formulată greşit. Vorbim de cote pentru femei şi pentru bărbaţi competenţi. Şi când s-a vorbit de candidatura mea: „Nu vă simţiti jignită că aţi fost propusă pentru că sunteţi femeie?”. Păi, nu! Am fost propusă în primul rând ca om, că am o competenţă relevantă. Şi apoi s-a căutat şi criteriul de gen, pentru că e imposibil să crezi că într-o societate, România sau lumea întreagă, în care ai jumătate femei şi jumătate bărbaţi, avem aşa un deficit de competenţe la femei şi toată competenţa se concentrează numai în bărbaţi.”
Ea a menționat că în perioada de după Revoluția din 1989, 80% dintre parlamentari și 95% dintre primari au fost bărbați, ceea ce vine în contradicție cu echilibrul de performanță dintre fete și băieți în perioada studiilor.
„De îndată ce se duc în piaţa muncii ele se blochează în zona executivă şi ”middle management” şi nu reuşesc să străbată până la poziţii de decizie. Deci vin şi spun că până nu reuşim să schimbăm ceva în mentalul colectiv aducând femei competente, ca şi bărbaţi competenţi, în poziţii de decizie, oamenii nu vor fi expuşi la ideea că şi femeia, şi bărbatul pot conduce o instituţie, un portofoliu, o companie la fel de bine, în continuare vom avea această percepţie că femeile nu-şi doresc”, a explicat Roxana Mînzatu, potrivit News.ro.
Viitorul comisar european al României este de părere că societatea tratează cu dublă măsura prestaţia bărbaţilor şi a femeilor din funcţii publice.
„Dacă în 35 de ani, organic, natural, femeile n-au reuşit să depăşească numeric un anumit prag în poziţii de decizie, e nevoie de cote. Încă o dată: nu vorbim de cote decât după ce am aplicat criteriul de competenţă. Aş vrea să mai zic un lucru. Când un bărbat eşuează, gafează sau face o greşeală într-o poziţie de înaltă autoritate publică, nu-i spunem: ”Du-te acasă că eşti bărbat! Haide, ne-am lămurit cu bărbaţii, nu eşti în stare de nimic”. Nu! În schimb, dacă o femeie este pusă sub reflector, face o greşeală, are o prestaţie inferioară, spune: ”Păi, vedeţi, aţi vrut femei! Uite ce fac! Să vină un bărbat, că n-ai cu cine”. Cotele sunt doar un filtru aplicat după ce ne uităm că omul e pregătit şi capabil să facă treaba respectivă”, a conchis Roxana Mînzatu.
Iniţial, premierul Marcel Ciolacu l-a susţinut pe eurodeputatul PSD Victor Negrescu pentru funcţia de comisar european din partea României. Ulterior, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a solicitat premierului Ciolacu să propună o femeie, astfel încât să fie respectată egalitatea de gen din viitorul cabinet european. În consecinţă, Guvernul a trimis la Bruxelles numele Roxanei Mînzatu, eurodeputat PSD şi fost ministru al Fondurilor Europene pentru o scurtă perioadă în Guvernul Dăncilă.
În final, Ursula von der Leyen i-a alocat Roxanei Mînzatu portofoliul intitulat ”Oameni. Competenţe. Pregătire”, dar şi funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene. În total, sunt 6 posturi de vicepreşedinte executiv, din care patru sunt ocupate de femei. Dincolo de funcţiile de conducere, Ursula von der Leyen n-a reuşit să impună egalitatea de gen la nivelul portofoliilor. Doar 9 femei se regăsesc în cele 27 de funcţii care formează Comisia Europeană.
