Ești o persoană matinală sau îți place să stai treaz în toiul nopții și să dormi până la prânz? Dacă faci parte din a doua categorie, cea a „păsărilor de noapte” ai putea fi mai predispus să dezvolți diabet de tip 2.
Un studiu recent prezentat la întâlnirea anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) din Madrid, Spania, a scos la iveală că riscul de diabet de tip 2 nu este doar o consecință a stilului de viață nesănătos, ci are legătură și cu cronotipul fiecărei persoane.
Ce sunt cronotipurile și cum afli din ce categorie faci parte
Ritmul circadian, care se desfășoară pe parcursul a 24 de ore, reglează momentele în care ne simțim mai somnoroși sau mai vigilenți, influențând astfel ciclurile zilnice de activitate și odihnă. În funcție de cum reacționează corpul la acest ritm natural, oamenii pot fi împărțiți în trei categorii principale de cronotipuri: persoanele matinale, cele nocturne și cele care se situează undeva la mijloc.
Matinalii, cunoscuți adesea drept „ciocârlii”, tind să se trezească devreme și să fie mai productivi în primele ore ale zilei. În mod natural, aceste persoane se simt mai obosite spre seară și preferă să se culce devreme, în jurul orelor 21:00. La polul opus se află „păsările de noapte” sau „bufnițele”, adică aceia care merg la somn după miezul nopții și se simt mai energici seara sau chiar noaptea. De regulă, aceștia se trezesc mai târziu, atunci când soarele este deja sus pe cer.
Între cele două extreme există categoria intermediarilor, persoane care nu au o preferință clară pentru niciun interval orar și își pot organiza activitățile atât dimineața, cât și seara.
Pentru a identifica ce tip de cronotip ai, trebuie să observi când te simți cel mai odihnit și plin de energie. Dacă te trezești devreme fără probleme și îți pierzi energia odată cu apusul soarelui, este posibil să fii o persoană matinală.
Pe de altă parte, dacă îți este dificil să adormi devreme și preferi să rămâi activ noaptea, este probabil să fii „bufniță”. Persoanele cu cronotip nocturn întâmpină frecvent dificultăți în a se adapta programelor sociale sau de muncă, ajungând adesea să confunte cu oboseala cronică și cu alte probleme de sănătate.
Legătura dintre programul de somn preferat și diabet
Potrivit nunui studiu recent prezentat în cadrul Reuniunii Anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), persoanele cu cronotip nocturn sunt mai predispuse să dezvolte diabet de tip 2, chiar și atunci când se iau în calcul diferiți factori ai stilului de viață precum dieta, activitatea fizică și calitatea somnului.
Cercetătorii de la Centrul Medical al Universității Leiden, din Olanda, au analizat date de la aproape 5.000 de participanți, fără diabet, dintr-un studiu epidemiologic privind obezitatea. În mod semnificativ, cei cu un cronotip nocturn au avut un risc cu 55% mai mare de diabet de tip 2 pe parcursul unei perioade de șase ani.
Această asociere a persistat chiar și după ce cercetătorii au ajustat rezultatele în funcție de o serie de factori, cum ar fi vârsta, sexul, educația, activitatea fizică, dieta și alți markeri ai stării de sănătate. Astfel, riscul crescut pare a fi independent de obiceiurile zilnice ale persoanelor analizate. Studiul evidențiază că nu este vorba doar despre stilul de viață mai puțin sănătos al „păsărilor de noapte”, ci despre un fenomen biologic mai profund, legat de modul în care ritmul circadian al acestor persoane poate fi dezechilibrat față de cerințele sociale.
„Păsările de noapte” ar putea avea obiceiuri nesănătoase
Într-o cercetare anterioară, realizată de un grup de cercetători de la Harvard Medical School și publicată în Annals of Internal Medicine, s-a constatat că persoanele cu cronotip nocturn sunt mai predispuse la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul, sedentarismul și un consum de alimente de calitate inferioară.
Studiul a implicat peste 60.000 de asistente medicale și a descoperit că persoanele care s-au identificat drept „păsări de noapte” au avut un risc cu 72% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, în comparație cu cele matinale. În plus, aceleași persoane au fost mai predispuse să aibă un stil de viață nesănătos, incluzând fumatul, o dietă dezechilibrată și lipsa activității fizice.
De asemenea, „bufnițele” tind să aibă o durată insuficientă a somnului și un indice de masă corporală (IMC) mai mare. Toate aceste comportamente pot agrava riscul de diabet, dar ele nu explică în totalitate de ce rămâne crescut chiar și după ajustarea în funcție de acești factori.
Sina Kianersi, unul dintre autorii studiului de la Brigham and Women’s Hospital și Harvard Medical School, a explicat că, după eliminarea influenței obiceiurilor nesănătoase, riscul suplimentar de diabet pentru persoanele cu cronotip nocturn scade la 19%. Această diferență, deși mai mică, rămâne semnificativă, sugerând că ritmul circadian ar putea fi implicat în acest proces.
Când ritmul circadian nu este aliniat cu programul de muncă
Ritmul circadian este un mecanism biologic intern care controlează procesele corpului pe parcursul a 24 de ore. Acesta reglează când apar starea de somnolență și senzația de foame și momentul cu cel mai crescut randament din punct de vedere fizic și mental. Dezechilibrul ritmului circadian, adică nepotrivirea între ceasul biologic intern și cerințele externe (cum ar fi orele de muncă sau de școală), poate avea consecințe negative asupra sănătății metabolice.
Jeroen van der Velde, coordonatorul studiului din Olanda, susține că societatea este configurată mai degrabă pentru persoanele cu cronotip matinal sau intermediar. „Păsările de noapte” sunt adesea forțate să se conformeze unui program care nu se aliniază cu ceasul lor intern, consecința fiind dezechilibrele metabolice și riscul crescut de diabet. De exemplu, acești indivizi pot consuma alimente la ore târzii, un obicei cu impact negativ asupra sănătății metabolice. Deși studiul nu a inclus informații detaliate despre mesele zilnice ale participanților, van der Velde a menționat că acest factor ar putea fi relevant în explicarea legăturii dintre cronotipul nocturn și riscul de diabet.
Programul fluctuant de somn
Un alt aspect care merită atenție este calitatea somnului. „Păsările de noapte” tind să aibă un program de somn mai fluctuant, adesea compensând lipsa somnului din timpul săptămânii cu perioade mai lungi de odihnă în weekend. Acest tipar poate contribui la creșterea riscului de hipertensiune arterială și alte probleme de sănătate.
Studiile au arătat că, pe termen lung, poate perturba hormonii care reglează apetitul și poate duce la rezistență la insulină, un precursor al diabetului de tip 2.
Betul Hatipoglu, profesor de medicină la Case Western Reserve University, subliniază că multe dintre schimbările hormonale observate la persoanele cu cronotip nocturn pot duce la o stare de sindrom metabolic, caracterizat printr-o combinație de hipertensiune arterială, glicemie crescută și grăsime abdominală. Toate acestea predispun la diabet.
Ce pot face „păsările de noapte” pentru a-și proteja sănătatea
Deși riscul crescut de diabet pentru cronotipurile nocturne poate părea alarmant, există și vești bune. Majoritatea factorilor care contribuie la acest risc sunt modificabili. Schimbările stilului de viață pot reduce semnificativ riscul de diabet, chiar și pentru cei care preferă să meargă la culcare târziu.
Sina Kianersi subliniază că ajustarea obiceiurilor nesănătoase poate face o mare diferență. De exemplu, este recomandată o rutină de somn adecvată, cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe săptămână, o dietă echilibrată și limitarea consumului de alcool și tutun.
În plus, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare și gestionarea stresului pot ajuta la îmbunătățirea calității somnului și, implicit, la scăderea riscului de diabet. O altă posibilă soluție pe termen lung ar fi flexibilitatea programului de muncă, astfel încât persoanele cu cronotipuri diferite să-și poată alinia mai bine rutina zilnică cu ritmul lor circadian natural.
Sursa foto: Dreamstime.com
