Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) și-a reiterat luni poziția potrivit căreia întreruperea colaborării cu până la 500 de cercetători ruși este cea corectă, transmițând într-un nou mesaj că nici o instituție de cercetare nu este o „insulă”, relatează Reuters.
„CERN este o organizație internațională, dar nu este o insulă. Nu este acceptabil să susținem cercetările științifice când războaie au loc între țări care au avut odată angajați care lucrau împreună la CERN”, a declarat luni un purtător de cuvânt al instituției de cercetare cu sediul la Geneva.
„Toate activitățile au fost suspendate când a izbucnit războiul”, a declarat acesta, referindu-se la decizia din martie 2022 a CERN de a suspenda legăturile cu Rusia și statutul ei de observator pe lângă organizație. „Decizia a devenit acum mai formală”, a subliniat acesta cu referire la noua decizie privind cercetătorii ruși.
Purtătorul de cuvânt al CERN a amintit totodată că oamenii de știință ruși vor putea în continuare să lucreze pentru organizație cu condiția ca ei să nu fie afiliați unor instituții din Rusia. Potrivit acestuia, în jur de 90 dintre cei 400-500 de cercetători ruși afectați de decizie au decis să continue cercetările la CERN în această capacitate.
Comentariile de la CERN vin după ce revista Nature a arătat mai devreme în cursul lunii septembrie că oamenii de știință ruși, care lucrau pentru organizația de la Geneva, nu vor mai avea acces la datele acesteia începând cu 1 decembrie 2024, urmând ca până la aceeași dată să predea și permisele de ședere în Franța sau Elveția. În caz contrar, aceștia urmează să fie expulzați.
CERN colaborează, în mod tradițional, cu JIRN (Institutul Unificat de Cercetări Nucleare) cu sediul în Dubna, la doar 120 de kilometri de Moscova. Această legătură va rămâne.
Decizia CERN de a suspenda legăturile cu cercetătorii ruși nu este lipsită de controverse
Decizia de a nu întrerupe complet legăturile cu Rusia a stârnit disensiuni între cercetătorii de la CERN. Unii dintre aceștia, printre care și Boris Griniov, reprezentantul Ucrainei în consiliul CERN, au catalogat continuarea colaborării ca pe „o mare greșeală”.
Pe de altă parte, îndepărtarea specialiștilor ruși ar putea fi o decizie cu efecte negative pentru CERN, subliniază Nature. Arnaud Marsollier, purtătorul de cuvânt al CERN a ținut să menționeze faptul că Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară, implicit oamenii de știință din cadrul acesteia, a fost și este implicată exclusiv în proiecte pașnice de cercetare.
„Plecarea specialiștilor ruși va lăsa un gol”, a declarat Hannes Jung, fizician în cadrul DESY, centrul național de cercetare științifică din Hamburg, citată de Nature. „Este o iluzie să îți imaginezi că locul acestora va fi luat, pur și simplu, de alți oameni de știință”, a adăugat cercetătoarea germană, cea care, ca membră a forumului Science4Peace a militat pentru ridicarea restricțiilor în ceea ce privește colaborarea științifică.
Pe de altă parte, conducerea CERN susține că tranziția va fi una relativ ușoară, atâta vreme cât specialiștii ruși au avut doi ani la dispoziție pentru a se pregăti. În atare condiții, circa 90 dintre ei s-au alăturat deja unor institute care nu au legături cu Rusia, în timp ce mai puțin de 20 încă își caută un nou loc de muncă.
Rusia, deși nu a fost niciodată un membru cu drepturi depline al CERN, a contribuit anual cu circa 4,5% din bugetul instituției. O sumă care urmează să fie suportată de restul țărilor membre odată cu ruperea oficială a colaborării.
Cei mai vehemenți sunt însă fizicienii ucraineni, cei care susțin că informațiile științifice obținute de cercetătorii de la JIRN sunt folosite în cadrul eforturilor de război. Aceștia au subliniat pentru Nature că, în ciuda faptului că JIRN susține că întreprinde cercetări în scopuri pașnice, institutul are legături puternice cu armata rusă.
Moscova a declarat de mai multe ori că decizia CERN este discriminatorie, cu caracter politic și inacceptabilă.
