Preşedinţia ungară a Consiliului UE va prezenta în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg de săptămâna viitoare situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, informează un comunicat al Consiliului. Austria, țara care a blocat accesul celor state în Schengen cu granițele terestre, tocmai a trecut prin alegeri legislative câștigate de un partid de extremă-dreapta, cu poziții dure legate de migrație.
La reuniunea din Luxemburg, de pe 10 octombrie, Comisia Europeană va prezenta un raport privind evoluțiile și amenințările legate de spațiul Schengen, transmite Agerpres.
România și Bulgaria au susținerea Budapestei
Ungaria, țară care deține președinția Consiliului UE și care susține intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen și cu granițele terestre, va prezenta situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către cele două țări, mai menţionează comunicatul, reamintind că, la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România este nevoie de o altă decizie a Consiliului, precizează sursa citată.
Cel mai probabil cu acest prilej va avea loc o trecere în revistă a situaţiei la zi în ceea ce priveşte posibilitatea aderării la Schengen cu frontierele terestre a României şi Bulgariei, întrucât până în prezent nu au apărut în spaţiul public semne din partea Austriei că ar fi gata să susţină o decizie politică în acest sens.
Totuşi, mai mulţi oficiali români şi bulgari au declarat că speră că România şi Bulgaria vor obţine o decizie privind aderarea integrală la spaţiul liber de circulaţie până la sfârşitul acestui an. Însă aceste speranțe au fost zdruncinate de rezultatul alegerilor din Austria de la finele lunii trecute, care au fost câștigate de către Partidul Libertății (FPO), de extremă dreapta.
Rezultatul alegerilor din Austria ridică semne de întrebare
Victoria FPO, un partid favorabil Rusiei, cu un discurs naționalist, eurosceptic și anti-migrație, a fost o premieră istorică pentru gruparea formată în anii 1950, al cărui prim lider a fost un ofițer SS de rang înalt și deputat nazist.
Conservatorii de la OVP ai cancelarului în funcție, Karl Nehammer, s-au plasat pe poziția a doua. În pofida unor diferențe doctrinare considerabile între cele două partide, ele au în comun o poziție dură legată de combaterea imigrației, fenomen pe care speră să-l limiteze inclusiv prin întărirea granițelor Schengen și opoziția față de extinderea acestuia.
Deocamdată, situația politică de la Viena rămâne neclară, în condițiile în care Nehammer i-a cerut președintelui Alexander van der Bellen să încredințeze mandatul de formare a guvernului liderului FPO, Herbert Kickl, întrucât s-a clasat pe primul loc, cu 29% din voturi.
FPO ar avea nevoie de un partener de coaliție pentru a guverna, dar celelalte formațiuni au anunțat că nu sunt interesate de o colaborare.
Președintele austriac Alexander Van der Bellen, care supraveghează formarea guvernelor, le-a spus tuturor partidelor să poarte discuții între ele, un proces care ar trebui să înceapă oficial în curând. El a enumerat câteva chestiuni care ating subiecte sensibile, precum scumpirea traiului, schimbările climatice și asistența medicală, dar a întrebat, de asemenea: „Cum aducem o contribuție pozitivă în Uniunea Europeană?” și „Ce imagine a Austriei dorim să prezentăm lumii?”.
Van der Bellen, un fost lider al Verzilor (formațiune de stânga), și-a exprimat rezervele cu privire la intrarea FPO în guvern. Miercuri, el a reiterat că orice viitor guvern ar trebui să respecte valorile fundamentale, inclusiv drepturile minorităților, mass-media independentă și apartenența țării la UE.
Partidul Popular Austriac (OVP), de orientare conservatoare, al cancelarului Karl Nehammer este singurul partid care a lăsat ușa deschisă pentru o coaliție cu FPO, însă Nehammer a exclus în mod repetat intrarea la guvernare alături de liderul FPO, radicalul Herbert Kickl, care a insistat că nu va „dispărea în neant”.
Optimism moderat al lui Victor Negrescu
Înaintea alegerilor din Austria, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European din partea S&D, a afirmat că rezultatul acestora va fi crucial în ce privește intrarea României în Schengen cu granițele terestre în acest an.
„În funcţie de rezultatul alegerilor din Austria, vom şti în ce măsură România are şanse pentru a avea în acest an o decizie privind intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre. Eu cred că există aceste şanse. Mi-aş dori ca în Austria să avem o coaliţie pro-europeană care să-şi asume acest obiectiv şi, în sensul acesta, în continuare cred că există şanse pentru ca această ţintă a României să fie îndeplinită în cursul acestui an”, spunea Victor Negrescu.
Austria va avea în continuare un cuvânt greu de spus în această chestiune întrucât noul comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație va fi fostul ministru de Finanțe austriac Magnus Brunner, din partidul cancelarului Karl Nehammer.
Autoritățile bulgare se așteptau, tot înaintea scrutinului din Austria, la o decizie privind aderarea deplină a Bulgariei și României la Schengen până la sfârșitul anului, conform Euractiv.
„În 10 octombrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, împreună cu ministrul de interne al Ungariei, vor propune Consiliului Uniunii Europene eliminarea controalelor la frontierele terestre”, a declarat șefa reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria, Iordanka Ciobanova.
