Câștigurile medii pe parcursul vieții ale unei persoane care a abandonat școala sunt de 190.473 de euro – cu peste 100.000 de euro mai puțin decât un un absolvent de liceu, ale cărui câștiguri sunt de puțin peste 293.000 de euro.
Datele reies dintr-un studiu privind costurile economice și sociale ale abandonului școlar în România, comandat de AmCham România și care urmează să fie prezentat public săptămâna viitoare.
De asemenea, costurile generate de abandonurile din cele 12 generații școlare analizate pe parcursul ultimilor 11 ani sunt de aproximativ 15,8 miliarde de euro, adică aproximativ 5,28% din PIB-ul anual al României, se mai arată în documentul citat.
În medie, 23.000 de elevi din fiecare generație școlară abandonează școala, România continuând să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană – 16,6%.
Cele mai recente rezultate ale testării PISA pentru România indică o rată de aproximativ 45% a analfabetismului funcțional
Principalele provocări ale sistemului de învățământ pe care România trebuie să le depășească sunt legate și de analfabetismul funcțional. Cele mai recente rezultate ale testării PISA pentru țara noastră indică o rată de aproximativ 45% a analfabetismului funcțional. Pentru comparație, țările OCDE înregistrează o rată medie a analfabetismului funcțional de aproximativ 27%.
În contextul alegerilor generale de la finalul anului 2024, AmCham Romania a lansat ediția a 7-a a documentului de viziune și recomandări pentru agenda economică în mandatul 2024- 2028, Priorități pentru România. Prin acest demers, AmCham Romania aduce în atenția viitorilor decidenți temele care în viziunea comunității de afaceri trebuie să fie centrale în dezbaterile din perioada premergătoare alegerilor și în planurile de guvernare propuse pentru următorii 4 ani.
Documentul ia în considerare contextul global și regional, mega-tendințele care impun transformări în economia globală și pe care România nu le poate ignora, dar și obiectivele de țară asumate de România în plan intern și în relație cu partenerii internaționali.
„Atragem atenția asupra celor mai mari riscuri, dar subliniem și oportunitățile. Sunt ultimii ani în care România va avea acces la finanțare majoră pentru convergența cu UE, dar și ani cruciali pentru înscrierea într-o traiectorie fiscal-bugetară sustenabilă. Mandatul 2024-2028 se suprapune cu anii premergători orizontului 2030 pentru care sunt asumate ținte ambițioase în materie de sustenabilitate și protecția mediului. În acești ani, noile tehnologii vor fi atins nivele de maturitate care le vor accentua impactul la scară largă, iar România trebuie să grăbească semnificativ pasul pentru recuperarea decalajelor. Priorități pentru România este apelul AmCham Romania pentru asumarea la toate nivelele decizionale a obiectivelor de țară și pentru implementare susținută, responsabilă și coordonată. Este, în esență, un apel la viziune, acțiune imediată și orientare către viitor”, spune Daniela Nemoianu, vicepreședinte AmCham România.
„Urmează ani asupra cărora planează urgența nu doar pentru a reduce disparitățile”
Raportul abordează obiective de țară generale, dar și 10 domenii cheie care sunt, însă, interconectate. Unul dintre mesajele principale este că pentru a înregistra un progres real și durabil, România are nevoie de o abordare coordonată, care să asigure progresul în domenii multiple.
„Urmează ani asupra cărora planează urgența nu doar pentru a reduce disparitățile, dar și pentru a transforma progresul tehnologic fără precedent în prosperitate reală pentru societate și economie. Deloc de neglijat, România se află în cel mai complicat context regional din ultimele trei decenii, iar următorii ani vor fi cruciali nu doar pentru consolidarea securității naționale, dar și pentru întărirea rolului geostrategic în cadrul NATO. Pentru a gestiona acest context, România are nevoie de o viziune strategică, clară și sustenabilă, pe termen mediu și lung. Fiecare strategie sectorială, politică publică și decizie trebuie să integreze oportunitățile, să anticipeze tendințele globale și să minimizeze riscurile macroeconomice”, spune Dinu Bumbăcea, vicepreședintele AmCham România.
Cele 5 obiective pe care AmCham le propune se referă la domenii strategice, iar recomandările sunt:
- „Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice și sociale la standardele OCDE, esențială pentru creșterea competitivității și atragerea investițiilor. În calitate de stat membru al OCDE, România va putea beneficia de accesul la experiența și expertiza celorlalți membri, ceea ce va permite elaborarea și ajustarea politicilor publice care susțin implementarea reformelor eficiente, în special în domenii esențiale precum educația și sănătatea. Modernizarea economiei românești va conduce la îmbunătățirea ratingului de țară, sporind pe de o parte încrederea investitorilor și atragerea de investiții străine directe, iar pe de altă parte, facilitând accesul la finanțare externă prin reducerea costurilor de împrumut.
- Echilibrare macro-bugetară & un nou model de convergență economică. Procesul de convergență reală a economiei românești către media Uniunii Europene a fost accelerat pe parcursul ultimelor două decade, însă competitivitatea României este încă afectată de o serie de factori sistemici. Dintre acestea, printre cele mai îngrijorătoare este accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, respectiv de creșterea substanțială a deficitului bugetului public și a deficitului de cont curent, care nu a fost atenuată nici de performanța economică bună din ultimii ani. Gradul redus de colectare fiscală este rezultatul mai multor factori, precum evaziunea fiscală, o economie informală semnificativă și un sistem de administrare fiscală care necesită reformă și digitalizare. Contractarea de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor curente ale statului, în special a celor cu salariile, cu asigurările sociale și cu pensiile, devine problematică atunci când acestea sunt stabilite la niveluri disproporționate în raport cu puterea economiei și cu veniturile publice colectate. Cele mai mari nevoi ale României sunt investițiile pentru dezvoltarea infrastructurilor în domeniul transportului, energiei şi digitalizării, în educație, sănătate și pentru susținerea cercetării şi dezvoltării.
- Educația. Educația este o responsabilitate fundamentală și punctul de pornire pentru orice model de dezvoltare economică și socială. Accesul la educație de calitate și alinierea politicilor educaționale cu nevoile pieței muncii sunt condițiile sine-qua-non pentru o dinamică economică pozitivă. În contextul nefavorabil al evoluției demografice (migrație, îmbătrânirea populației), existența unui sistem de învățământ care să dezvolte competențe pentru viitor este imperativă pentru sustenabilitatea finanțelor publice, susținerea pieței muncii, reducerea inechității sociale și implementarea oricărui proiect serios de țară. Principalele provocări ale sistemului de învățământ pe care România trebuie să le depășească sunt analfabetismul funcțional și părăsirea timpurie a școlii.
- Infrastructură de transport pentru a crește mobilitatea, accesul, siguranța, competitivitea economică. Creșterea economică sustenabilă și susținută nu poate exista în lipsa unui sistem de transport extins, interconectat, rezilient și sigur. Deficitul de infrastructură este unul dintre principalii factori care au dus la pierderea a numeroase oportunități de afaceri, investițiile private fiind direcționate către țările învecinate. România este, în acești ani, într-o cursă contra cronometru pentru realizarea proiectelor întârziate în ultimele decenii. De aceea, recomandăm planificarea bugetară multianuală pentru proiectele mari de investiții în infrastructura de transport. În linie cu obiectivele tranziției verzi, trebuie depuse eforturi pentru întărirea expertizei și capacității administrative pentru pregătirea, gestionarea și monitorizarea proiectelor de infrastructură feroviară.
- Atragerea și sprijinirea investițiilor în România, accent pe investițiile cu valoare adăugată mare. Valorificarea potențialului țării pentru atragere de investiții străine directe (ISD) necesită o strategie bine definită. Într-un mediu global marcat de incertitudini și o competiție acerbă pentru capital, este esențial să se prioritizeze atragerea de investiții care să transforme România într-un hub regional de producție. Preluarea unor bune practici din regiune și implementarea de politici care să încurajeze inovația și competitivitatea vor contribui la creștere sustenabilă și la poziționare strategică pe termen lung. Este esențială implementarea unei scheme de ajutor de stat dedicată investițiilor strategice cu o valoare de peste 100 de milioane EUR pentru ca România să poată deveni un hub regional pentru diverse industrii, consolidându-și astfel poziția în cadrul UE și pe scena economică globală. România are nevoie de o astfel de agenție care să își îndeplinească misiunea declarată prin acțiuni concrete și eficace.
Revenirea la un sistem de cotă unică de impozitare- prioritară pentru AmCham România
Priorități pentru România 2024 – 2028 propune și măsuri sectoriale pentru domenii în care membrii AmCham România activează.
Pentru fiecare din cele 10 sectoare, principalele recomandări vizează direcții precum:
- Fiscalitate
- Pentru intervalul 2024 – 2028 obiectivele pe care AmCham le consideră prioritare sunt revenirea la un sistem de cotă unică de impozitare, aplicat echitabil și uniform, creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, optimizarea digitalizării sistemului fiscal, implementarea bugetării multianuale, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, și stimularea activităților de cercetare-dezvoltare-inovare .
- Economie digitală
Foarte importantă va fi valorificarea la maximum a celor 6 miliarde EUR disponibile prin PNRR pentru a dezvolta infrastructura 5G, sistemele cloud și serviciile publice digitale. Pentru a evita întârzieri și fragmentări de responsabilitate în livrarea proiectelor strategice, subliniem importanța unor organisme de coordonare cu expertiză în domeniu, personal și finanțare adecvate, și putere de decizie.
Recomandările vizează și alte aspecte critice, cum ar fi creșterea nivelului de competențe digitale ale populației, creșterea numărului de spcialisți IT inclusiv prin predarea timpurie a competențelor digitale în școli care să direcționeze un număr mai mare de elevi către specializări STEM.
România trebuie să facă progrese în domeniul securității cibernetice și să se alinieze standardelor UE și SUA inclusiv în procesul de adoptare a inteligenței artificiale.
- Energie
România trebuie să accelereze tranziția energetică pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei.
O prioritate-cheie este creșterea capacității de producție de energie regenerabilă, alături de diversificarea surselor de energie curată. Acest lucru necesită atât extinderea infrastructurii de producție, cât și promovarea cercetării în domeniul energiei verzi.
România dispune de un cadru normativ bine definit, însă coerența legislației și reglementărilor trebuie îmbunătățită. Este esențial să se stabilească calendare clare și obiective măsurabile pentru implementarea politicilor energetice și climatice.
- Mediu și sustenabilitate
Pentru a-și atinge obiectivele asumate în materie de mediu (zero emisii nete până în 2050), România are nevoie de un pachet cuprinzător de politici, reforme instituționale, investiții publice, sprijin financiar. În cea ce privește economia circulară, recomandările AmCham vizează gestionarea deșeurilor, protejarea capitalului natural, investiții strategice în decarbonizarea sectoarelor esențiale. Pentru a neutraliza emisiile provenite din sectoare unde reducerea acestora este dificilă, cum ar fi agricultura, România trebuie să asigure protecția pădurilor virgine și a parcurilor naționale.
În egală măsură, considerăm importante consolidarea guvernanței în domeniul protecției mediului și a sustenabilității, îmbunătățirea capacității administrative și tehnice, modernizarea infrastructurii, stabilitatea și coerența legislativă.
- Sănătate
În primul rând, considerăm necesar să fie abordate cu prioritate provocările cu care se confruntă sistemul sanitar, prin politici care să scadă rata mortalității cauzate de boli prevenibile, politici de reducere a deficitului de specialiști, reducerea intervalului pentru acces la medicamente de ultimă generație.
Un alt set important de recomandări se referă la finanțarea sistemului de sănătate, unde România se situează sub media europeană ca procent alocat din PIB, dar și ca nivel al cheltuielilor cu sănătatea/cap locuitor.
Creșterea accesului la servicii medicale de calitate, în mod echitabil, și la tratamente inovative, nu va fi posibilă fără creșterea graduală a alocării bugetare ca procent din PIB, investiții în prevenție și screening, un grad ridicat de absorbție a fondurilor europene sau revizuirea politicii de acces la diagnostic și tratament într-un stadiu cât mai avansat biologic al bolii între altele.
- Fonduri structurale
Deși s-au făcut progrese în utilizarea finanțării europene, nivelul de absorbție și ritmul de implementare al proiectelor este sub pontețial, ceea ce impune nevoia de îmbunătățire a capacității administrative, dar și optimizări la nivel de reglementare – de la reducerea birocrației, la modernizarea sistemului de aprobare.
Cu privire la PNRR în mod special, considerăm necesare o serie de măsuri care să ducă la creșterea atât în volum, dar și în calitate și impact al proiectelor finanțate prin acest program. Între acestea: alocarea fondurilor europene complementar cu scheme de ajutor de stat; finanțarea proiectelor cu valoare adăugată mare, cu efect multiplicator în economie; replicarea modelelor de succes locale și din alte jurisdicții și asigurarea predictibilității, stabilității și coerenței cadrului de reglementare, ca factor de încurajare a investițiilor
- Piața muncii
Semnalăm din nou faptul că deficitul îngrijorător de forță de muncă, amplificat de scăderea demografică, emigrare și un sistem educațional ineficient, are nevoie de intervenții țințite, dar și de politici strategice pe termen lung.
Între acestea: creșterea calității sistemului de educație; măsuri pentru integrarea în piața muncii în special a tinerilor din categoria 16 – 25 de ani care nici nu studiază, nici nu muncesc; măsuri care să faciliteze integrarea, respectiv revenirea în piața muncii a femeilor, în mod deosebit din comunități vulnerabile; creșterea capacității de procesare a solicitărilor în creștere de muncitori extracomunitari; investiții în infrastructurile esențiale care să reducă disparitățile dintre regiuni, una din cauzele pentru care deficitul de capital uman este concentrat în principalii poli economici.
- Piețe de capital
Consolidarea pieței de capital, ca alternativă pentru finanțarea afacerilor, trebuie să fie o prioritate.În viziunea AmCham România, câteva dintre măsurile care se impun în această direcție sunt: activarea capitalului disponibil pentru finanțarea companiilor românești, clasificarea României ca economie emergentă de către MSCI; adoptarea de politici care să stimuleze listarea companiilor cumulat cu simplificarea infrastructurii pieței de capital, a procedurilor și a costurilor asociate listării pe Bursă.
Educația financiară joacă un rol vital, de aceea recomandăm creșterea nivelului de alfabetizare financiară, prin programe educaționale și campanii de informare, care să rezulte în decizii financiare informate și în folosirea mai eficientă a resurselor, pentru ca, pe termen lung, să fie sprijinită stabilitatea financiară a României.
- Guvernanță Corporativă
Un cadru solid de guvernanță este esențial pentru atragerea investițiilor și menținerea încrederii în piață. Pentru o economie care țintește o dezvoltare sustenabilă, un cadru legal și instituțional robust, transparent și echitabil este o condiție esențială.
În mandatul 2024 – 2028, consolidarea guvernanței corporative trebuie să fie o prioritate cu atât mai mult cu cât vor fi ani definitorii pentru obiectivul aderării la OCDE.
De asemenea, România va trebui să fie pregătită să adopte noi reglementări care să încurajeze companiile să integreze durabilitatea și responsabilitatea socială. Pentru realizarea ambelor obiective este nevoie de o abordare integrată și colaborare între ministerele și agențiile de stat implicate.
- Turism
Poziționarea sectorului de turism din România ca un motor de creștere economică are nevoie să treacă de la vorbe la fapte.
A devenit stringentă nu doar asumarea strategiei pe termen mediu și lung de consolidare a competitivității sectorului turismului din România (adoptată de curând), dar însoțirea acesteia de o foaie de parcurs concretă și operațională, bugete de promovare mărite, personal responsabil de implementare cu criterii de performanță cuantificabile, termene de execuție.
Principalele recomandări vizează acțiuni pe următoarele paliere: brand de țară puternic & strategie de promovare operațională; dezvoltarea conceptului de turism identitar & produse turistice de nișă; organizații de management al destinațiilor funcționale și reducerea economiei gri în sectorul de turism. O mai bună profilare a Bucureștiului, ca destinație turistică și de afaceri, este mult așteptată de întreagă comunitate de business.
Priorități pentru România 2024- 2028 oferă o radiografie a stării de fapt și un inventar de măsuri care trebuie să fie pe agenda dialogului public privat și adoptate cu prioritate pentru ca România să-și realizeze potențialul de prosperitate socio-economică, într-o manieră sustenabilă pe termen mediu și lung.
