Planeta se confruntă cu un declin catastrofal de 73% în doar 50 de ani, cel mai ridicat nivel al degradării naturii, arată Raportul Planeta Vie 2024, publicat joi, 10 octombrie de WWF (World Wide Fund for Nature). Studiul a analizat peste 5.000 de specii, în decurs de 50 de ani, în perioada 1970-2020.
- Cele mai mari scăderi ale populațiilor de animale sălbatice monitorizate au fost înregistrate în America Latină și Caraibe (-95%), Africa (-76%) și Asia-Pacific (-60%).
- Pierderea și degradarea habitatelor sunt determinate în principal de defrișările pentru agricultură și producție alimentară, urmate de supraexploatare, specii invazive și boli.
- Raportul WWF dezvăluie un „sistem în pericol”, pe măsură ce lumea se apropie de limite periculoase, ireversibile, cauzate de pierderea naturii și de schimbările climatice.
- Ceea ce se va întâmpla în următorii cinci ani va fi crucial pentru viitorul vieții pe Pământ, dar avem puterea și oportunitatea de a schimba traiectoria, spun specialiștii WWF.
WWF – World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natură) a lansat joi, 10 octombrie 2024, a 15-a ediție a publicației emblematice bienale Raportul Planeta Vie (Living Planet Report), un studiu cuprinzător despre tendințele în biodiversitatea globală și sănătatea planetei.
Potrivit acestuia, planeta atinge cel mai avansat nivel de degradare din Antropocen (epoca omului), în condițiile în care s-a înregistrat o scădere de 73% a populațiilor de specii sălbatice în doar 50 de ani. Vorbim practic de începutul celei de-a 6-a extincții în masă a biodiversității, de data aceasta cauzată de om.
În acest context și având în vedere și criza climatică, în funcție de deciziile luate la nivel global, următorii cinci ani vor fi cruciali pentru viitorul vieții pe Pământ, avertizează specialiștii WWF.
Ce se întâmplă în România
În România, acționează:
- Utilizarea excesivă a pesticidelor
- Agricultura intensivă
- Braconajul
- Dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra mediului
- Tăierile ilegale de-a lungul timpului sau poluarea cu plastic
- Deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe știință, ca în cazul recent adoptatei legi ce permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs.
Toate aduc un grav deserviciu speciilor și sănătății ecosistemelor.
Dacă la nivel mondial defrișările s-au intensificat în 2023, în ciuda angajamentului global de a opri defrișarea și degradarea pădurilor până la sfârșitul deceniului, în România lupta este pentru a păstra ceea ce există deja: Valorile Ridicate de Conservare.
Țara noastră și-a luat angajamentul de a proteja 10% din întreaga sa suprafață împădurită și se află în plin proces de a identifica aceste zone.
De asemenea, în ultimii 100 de ani, autoritățile au îndiguit și drenat vaste suprafețe ale luncii și Deltei Dunării, astfel încât s-au pierdut 85% din luncă și o treime din Deltă. Consecințele acestor acțiuni accentuate de schimbările climatice sunt vizibile: mai multe urmări catastrofale ale inundațiilor, efecte mult mai severe ale secetelor, deșertificare, sărăcie în comunitățile dunărene, arată raportul WWF.
Fenomenele încă sunt reversibile
Din fericire, aceste fenomene încă sunt reversibile, spun specialiștii WWF. Cum? Prin lucrări ample de reconstrucție ecologică, prin dialog cu toți actorii din zonele riverane, prin ascultarea argumentelor științifice, prin oprirea avizării de noi lucrări hidroenergetice care distrug râuri, autoritățile române se pot asigura că apa – și, odată cu ea, viața și prosperitatea – se întoarce în zonele de luncă și în Delta Dunării, scrie în raport.
Studiul a analizat peste 5.000 de specii, în decurs de 50 de ani, în perioada 1970-2020
Indicele Planeta Vie (Living Planet Index – LPI), calculat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), prezintă starea în care se află planeta, după o analiză aprofundată care include aproape 35.000 de tendințe ale populației pentru 5.495 de specii, în perioada 1970-2020.
Declinul populațiilor de animale sălbatice poate fi un indicator de avertizare timpurie a riscului crescut de extincție și a pierderii potențiale a ecosistemelor naturale.
Astfel, cel mai puternic declin se observă în ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) și cele marine (-56%).
Atunci când ecosistemele sunt degradate, ele încetează să mai ofere umanității beneficiile de care aceasta depinde – cum ar fi, aer curat, apă și soluri sănătoase pentru hrană, stocarea carbonului pentru o climă stabilă – sau furnizează doar într-o mică măsură aceste beneficii, în funcție de gradul lor de afectare.
Un punct critic apare atunci când într-un ecosistem impacturile cumulative ating un prag ce rezultă într-o modificare substanțială, adesea bruscă și potențial ireversibilă.
Punctele critice globale, cum ar fi degradarea ireversibilă a pădurii amazoniene și moartea în masă a recifelor de corali, ar putea crea unde de șoc mult dincolo de realitatea imediată, afectând securitatea alimentară și mijloacele de trai.
Avertizarea vine în contextul în care, în august 2024, incendiile din Amazon au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, iar un al patrulea eveniment global de albire în masă a coralilor a fost confirmat la începutul acestui an.
Cum se degradează habitatele
Pierderea și degradarea habitatelor sunt determinate în principal de sistemul alimentar global, urmat de supraexploatare, dezvoltarea infrastructurilor liniare de transport, speciile invazive și boli.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare suplimentară specială pentru populațiile de animale sălbatice, mai ales în America Latină și Caraibe, care au înregistrat o scădere medie de 95%.
Europa și Asia Centrală au înregistrat o scădere de 35% a populațiilor de viețuitoare sălbatice, iar America de Nord de 39%.
Apelul de urgență al naturii
„Natura emite un apel de urgență. Crizele legate de pierderea biodiversității și schimbări climatice împing viața sălbatică și ecosistemele dincolo de limitele lor, atingând puncte critice globale periculoase, care amenință să deterioreze sistemele de susținere a vieții pe Pământ și să destabilizeze societățile”, transmite Kirsten Schuijt, director general al WWF International.
„Deși situația este disperată, există acorduri și soluții globale pentru a pune natura pe calea redresării până în 2030, dar până acum s-au înregistrat puține progrese”, subliniază Schuijt.
Astfel, „deciziile și măsurile luate în următorii cinci ani vor fi cruciale pentru viitorul vieții pe Pământ. Puterea și oportunitățile sunt în mâinile noastre. Putem avea o planetă vie dacă acționăm începând de acum”, atrage atenția directorul general al WWF International.
Ce animale sălbatice sunt pe cale de dispariție
Tendințele de evoluție ale populațiilor de animale sălbatice reflectate de LPI arată:
- un declin de 57% în numărul de femele reproducătoare din specia țestoaselor de mare cu cioc de șoim, care au cuibărit între 1990 și 2018 pe Insula Milman din nord-estul Australiei;
- un declin de 65% al populației de delfini de Amazon (cunoscuți și sub numele de Boto),
- în timp ce populația delfinilor Tucuxi, o specie de dimensiuni mai mici, a scăzut cu 75% între 1994 și 2016 în rezervația Mamirauá din Amazonas, Brazilia. Anul trecut, peste 330 de delfini de apă dulce au murit în doar două lacuri, în timpul unei perioade de căldură extremă și secetă.
Indicele arată, de asemenea, că unele populații de viețuitoare s-au stabilizat sau au crescut datorită eforturilor eficiente de conservare, cum ar fi o creștere a populației de gorile de munte cu aproximativ 3% pe an între 2010 și 2016 în Masivul Virunga din Africa de Est, și revenirea populațiilor de zimbri, de la 12 la 6.800 de exemplare, în perioada 1950 – 2020, în 10 țări din Europa.
Principalii factori care determină schimbările climatice
Sistemele energetice și de procurare și producere a alimentelor sunt principalii factori care determină schimbările climatice și pierderea biodiversității.
Combustibilii fosili contribuie cu aproximativ 70% la emisiile de gaze cu efect de seră.
Producția de alimente este principala cauză a pierderii habitatelor – utilizează 70% din resursele de apă și este responsabilă pentru peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, mai arată datele Indicelui Planeta Vie 2024.
România se află într-un punct critic în ceea ce privește conservarea naturii, crede Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România.
„Deși ne confruntăm cu provocări nemaiîntâlnite, de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic și recentul proiect de lege privind vânătoarea de trofee la urși, suntem hotărâți să protejăm și să restaurăm, unde e cazul, ecosistemele și speciile noastre unice. Deciziile actuale pot avea un impact profund asupra faunei și florei sălbatice, inclusiv a speciilor emblematice precum urșii sau a biodiversității acvatice, deseori uitată de oameni”, explică Bendandi.
Ce soluții sunt pentru viitorul planetei, al naturii și al omenirii
Problemele majore ale societății, inclusiv schimbările climatice, pot fi abordate prin soluții bazate pe valorificarea naturii, spun specialiștii WWF.
De exemplu, agricultura regenerativă și refacerea pădurilor, a zonelor umede și a mangrovelor pot stimula stocarea carbonului, pot îmbunătăți calitatea apei și a aerului, pot îmbunătăți securitatea alimentară și a apei și pot ajuta la protejarea împotriva eroziunii și inundațiilor.
Noi planuri climatice obligatorii
În conformitate cu Acordul de la Paris, țările trebuie să prezinte noi planuri climatice (Contribuții determinate la nivel național – NDC) în 2025, care să expună modul în care vor contribui la limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius.
Aceste planuri ar trebui să includă pașii care urmează a fi parcurși pentru eliminarea echitabilă a combustibililor fosili și transformarea sistemelor alimentare.
Totodată, țările membre UE trebuie să prezinte un plan energetic și climatic care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. Deși termenul de transmitere a planului a fost 30 iunie 2024, România încă nu a finalizat acest plan.
