Joe Biden şi principalii săi trei aliaţi europeni şi-au afirmat vineri, la Berlin, „determinarea” de a ajuta Kievul să obţină o „pace justă şi durabilă”, în timp ce trupele ucrainene luptă împotriva forţelor ruse, relatează AFP și News.ro.
Preşedintele american Joe Biden, omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Keir Starmer s-au angajat să „continue să sprijine Ucraina în eforturile sale de a asigura o pace justă şi durabilă, bazată pe dreptul internaţional, inclusiv pe Carta Naţiunilor Unite, şi pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale”, într-un comunicat difuzat la Berlin, unde cei patru lideri s-au întâlnit cu ocazia unei vizite a lui Joe Biden.
În acelaşi timp, din capitala germană, Biden a îndemnat statele membre NATO „să nu îşi relaxeze” sprijinul pentru Kiev. Acest apel vine într-un moment în care ajutorul occidental dă semne de slăbire şi în care Statele Unite, în cazul victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, şi-ar putea revizui radical politica.
Armata ucraineană este nevoită să se retragă pe frontul din est, iar Ucraina este bombardată constant de artileria rusă, în special asupra infrastructurii sale esenţiale.
1.500 de nord-coreeni trimiși în Rusia
În plus, potrivit serviciilor de informaţii sud-coreene, Coreea de Nord a trimis un contingent de 1.500 de soldaţi din forţele speciale pentru a-şi sprijini aliatul rus, dar este de aşteptat să urmeze şi alţii. „Aceasta este o evoluţie extrem de îngrijorătoare şi gravă”, a comentat Ministerul francez de Externe.
Mai presus de toate, aceasta ar reflecta „nivelul de disperare” al unei „Rusii în curs de slăbire”, a declarat Keir Starmer la Berlin, în timpul unei conferinţe de presă.
Zelenski nu i-a convins pe toți
Preşedintele american, al cărui avion a părăsit Germania vineri seară, s-a aflat la Berlin într-o scurtă vizită de adio la unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Statelor Unite în Europa.
„Susţinem Ucraina cu toată puterea noastră”, a declarat Olaf Scholz. În acelaşi timp, el a spus că se va asigura că „NATO nu devine un beligerant” în acest război, „astfel încât să nu se transforme într-o catastrofă şi mai mare”.
Niciuna dintre cererile formulate de şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski în „planul său pentru victorie”, pe care l-a prezentat joi UE şi NATO, nu a întrunit până acum sprijinul unanim al aliaţilor. Este valabil în special pentru solicitarea sa ca Ucraina să primească rapid invitaţia să adere la NATO.
Decorație germană pentru Biden
Reuniunea celor patru lideri occidentali în capitala germană a urmat unui omagiu adus de Germania lui Joe Biden.
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier l-a salutat ca pe un „ghid al democraţiei”, care a demonstrat un sprijin neclintit pentru Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina în „cel mai periculos moment de la sfârşitul Războiului Rece”.
Preşedintele american a fost decorat cu Ordinul Naţional de Merit pentru contribuţia sa la relaţiile transatlantice şi la apărarea democraţiei.
Pe aceeași lungime de undă
După preşedinţia tumultoasă a lui Donald Trump (2017-2021), mandatul lui Joe Biden a adus o încălzire clară a legăturilor dintre Washington şi Berlin, în special în problema Ucrainei, unde cele două capitale şi-au aliniat în mod regulat deciziile.
Democratul în vârstă de 81 de ani, care s-a retras din cursa prezidenţială, îşi amânase deplasarea în Germania în urmă cu o săptămână din cauza uraganului Milton.
În afară de Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu a fost celălalt subiect fierbinte de discuţie între cei patru lideri. Anunţul Israelului de joi seară privind uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar, în timpul unei operaţiuni militare în Fâşia Gaza, a marcat un punct de cotitură în războiul declanşat de atacul mişcării palestiniene asupra Israelului la 7 octombrie 2023. Cei patru lideri occidentali consideră că moartea sa subliniază „necesitatea imediată” de eliberare a ostaticilor israelieni încă deţinuţi de Hamas şi de încetare a războiului din Fâşia Gaza.
