La o întâlnire cu comisia economică a Bundestagului, în sala grupului parlamentar al Uniunii creștin-democrate CDU/CSU, deputatul Partidului Verzilor, Maik Aussendorf, nu vrea sa participe, pentru că există o cruce atârnată de perete. Iar asta, spune el, contrazice separarea ce se impune între biserică și stat.
Pentru Aussendorf, „este vorba despre un lucru fundamental”. După cum a relatat marți Rheinische Post, deputatul a precizat acest lucru într-o scrisoare adresată președintei Bundestagului, Barbel Bas (SPD).
Verzii vor neutralitate religioasă
În această scrisoare, aflată la dispoziția publicației citate, Maik Aussendorf scrie: „În timpul ultimei rocade necesare, acolo a trebuit să aibă loc o ședință publică a comitetului digital”. „Abia la fața locului, eu, alți parlamentari și publicul invitat am realizat că această sală nu corespunde principiilor muncii neutre din punct de vedere parlamentar”.
El continuă scriind că Bundestagul e un loc „unde se reflectă diversitatea societății noastre și în care toți oamenii, indiferent de credințele lor religioase sau de viziunea asupra lumii, au drepturi egale”.
Concluzia reprezentantului Partidului Verzilor este: „Crucea vizibilă, ca simbol al unei anumite comunități religioase, contrazice principiul separării dintre biserică și stat. Prin urmare, vă rog, din biroul dumneavoastră ca președinte al Bundestagului, să vă asigurați că viitoarea ședință a comisiei poate avea loc într-o sală de ședințe neutră din punct de vedere ideologic și religios”.
Uniunea contraatacă
Uniunea CDU/CSU este revoltată. „Cererea venită de la colegul Aussendorf arată, încă o dată, cum este toleranța mult lăudată a unor Verzi”, a declarat secretarul parlamentar Thorsten Frei (CDU). Grupul parlamentar CDU/CSU „își pune sala de ședințe la dispoziția Comitetului Economic în mod colegial, dar se confruntă imediat cu o cerere aproape provocatoare”.
Liderii de grup ai Verzilor trebuie, prin urmare, „să clarifice imediat dacă aceasta este o opinie individuală greșită sau o poziție de grup”. Frei a explicat în continuare că, de fapt, crucea este simbolul imaginii de sine a Uniunii. „Conectează și nu exclude. Crucea din sala de ședințe a grupului nostru parlamentar este nenegociabilă”, a subliniat politicianul CDU.
Crucifixele ajung în instanță
În timp, numeroase instanțe din Germania – chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului – s-au ocupat de această problemă. Judecătorii de la Strasbourg au pronunțat, în 2011: „Decizia de a instala crucifixe în sălile de clasă rămâne la latitudinea statului”.
Cu 15 voturi din 17, judecătorii au stabilit că crucile creștine din sălile de clasă nu încalcă niciun drept fundamental – nici dreptul la educație, nici dreptul la libertate religioasă. Dar nici acesta nu a fost sfârșitul dezbaterii.
Cel mai recent, Tribunalul federal administrativ din Leipzig a trebuit să decidă în ultimă instanță dacă crucifixele ar putea fi agățate de autoritățile bavareze. Punctul 28 din Regulamentul general de procedură pentru autoritățile statului liber Bavaria prevede că crucea trebuie să fie clar vizibilă în zonele de intrare „ca expresie a caracterului istoric și cultural al Bavariei”.
Potrivit Spiegel.de, Asociația pentru Libertatea Gândirii (bfg), care e critică din punct de vedere religios, a demarat o acțiune în instanță împotriva acestei reglementări.
