Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care candidează duminică în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, a fost convocat pentru vineri, pentru a fi audiat în instanţă într-unul dintre dosarele penale deschise pe numele său, un demers care o „nedumereşte” pe preşedinta Maia Sandu. Ea consideră că audierea ar fi trebuit să aibă loc în afara campaniei electorale, sugerând că în felul acesta contracandidatul său s-ar putea „victimiza”, scrie miercuri News.ro.
Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, în care Maia Sandu candidează împotriva lui Alexandr Stoianoglo, va avea loc duminică, 3 noiembrie.
Într-o postare pe reţelele sociale, Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), şi-a exprimat îngrijorarea faţă de stabilirea unor audieri chiar în această perioadă electorală, susţinând că aceste şedinţe ar putea afecta echilibrul competiţiei electorale.
„Sunt nedumerită că anumiţi judecători stabilesc şedinţe de judecată pe dosarele lui Stoianoglo în timpul campaniei. Au avut timp berechet înainte de alegeri şi au timp după alegeri. Dacă scopul real al judecătorilor este să facă justiţie, şi nu victimizarea unui candidat, aceste şedinţe trebuie făcute după scrutinul din 3 noiembrie”, a scris Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.
Nu este pentru prima dată când şefa statului are remarci critice la adresa sistemului judiciar.
Imediat după turul întâi, când autorităţile au acuzat o fraudă masivă pusă la cale de forţe criminale sprijinite de „state ostile”, Maia Sandu a spus că astfel de acţiuni ar fi putut fi împiedicate, dacă justiţia şi-ar fi făcut treaba şi a promis că vor exista schimbări şi reforme în acest sens.
Precizările instanței
Judecătoria Chişinău a justificat faptul că termenele în dosarul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo au fost stabilite încă din 1 aprilie 2024, cu mult înainte de campania prezidenţială, scrie portalul NewsMaker.
Conform instanţei, datele şedinţelor – inclusiv cea din 1 noiembrie 2024 – au fost stabilite iniţial pentru 24 mai, 7 iunie, 9 septembrie, 24 septembrie şi 8 octombrie. La solicitarea avocaţilor lui Stoianoglo, şedinţele din 24 septembrie şi 8 octombrie au fost anulate, având în vedere candidatura acestuia în alegerile din 20 octombrie.
Instanţa a explicat că, în şedinţa din 9 septembrie, avocatul lui Stoianoglo a cerut ca următoarea dată pentru proces să fie stabilită după turul II al alegerilor, însă judecătorii au decis că nu se poate şti dinainte dacă Stoianoglo va avansa în această etapă electorală, astfel stabilind termenul de 1 noiembrie.
„În aceeaşi şedinţă din 09 septembrie 2024, avocatul Gafton Vasile a solicitat stabilirea următoarei şedinţe de judecată după turul II al alegerilor prezidenţiale, însă,completul de judecată, constatînd faptul că nu este cunoscut dinainte dacă candidatul Stoianoglo Alexandru va trece în turul II al alegerilor prezidenţiale, a stabilit următoarele şedinţe de judecată după cum urmează: 01 noiembrie 2024 ora 09:00; 07 noiembrie 2024, ora 15:30; 22 noiembrie 2024 ora 10:00-12:00”, a mai explicat Judecătoria Chișinău.
Acuzațiile care îl vizează pe Stoianoglo
În noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo, care acum candidează din partea socialiştilor, a fost numit de preşedintele socialist de atunci, Igor Dodon, în funcţia de procuror general, cu un mandat de 7 ani.
Apoi, în octombrie 2021, la câteva luni după ce la guvernare venise PAS, partidul Maiei Sandu, între timp ajunsă preşedinte al ţării, Stoianoglo a fost reţinut chiar în biroul său de la Procuratura Generală şi cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în declaraţii. S-a întâmplat după ce, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, preşedinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică.
În sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat şi preşedinte al acestei comisii, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat şi faptul că pe numele soţiei procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparţinut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. Carp a susţinut că Stoianoglo „a organizat şi dirijat acţiunile procurorului de caz, care a renunţat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului şi, ulterior, plecarea acestuia din Republica Moldova.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupţie a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze provenienţa banilor. Ar fi vorba de un apartament, cumpărat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015.
Ulterior, la 26 septembrie 2023, Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo din funcţia de procuror general, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor. Stoianoglo s-a adresat CEDO, iar curtea a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcţia de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să-i plătească lui Stoianoglo 3.600 euro drept despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat.
Potrivit site-ului anticoruptie.md, pricipalele acuzaţii aduse lui Stoianoglo au fost abuz în serviciu, corupere pasivă, îmbogăţire ilicită, fals în declaraţii şi publicarea unei discuţii dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi fostul ambasador al UE la Chişinău, Peter Michalko. Alexandr Stoioanoglo respinge toate învinuirile formulate de oamenii legii.
Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia.
Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.
