Roxana Mînzatu, candidată la postul de vicepreședinte al Comisiei Europene, a prezentat presei trei documente care ar atesta că locuința sa din Brașov nu este clasificată ca monument istoric. Pe de altă parte, ea a admis că extinderea acestui imobil s-a făcut fără autorizație de construcție. Dezvăluirile au pornit în urma unei investigații publicate în urmă cu o săptămână de site-ul Snoop. Dezvăluirile au fost confirmate de un document al Ministerului Culturii care susține că imobilul nu a fost declasat din categoria monumentelor istorice potrivit procedurilor legale.
Două dintre documentele prezentate, marți, de Mînzatu datează din octombrie 2011. În primul dintre ele, Direcția Patrimoniu Cultural Brașov îl notifică pe Cătălin Mînzatu, soțul candidatei la postul de comisar european, că acel corp de clădire în care locuiau „nu are valențe culturale care să-i confere regim de monument istoric”.
Al doilea document este o notificare din partea aceleiași direcții către consilierul însărcinat cu evidența monumentelor istorice din oraș în care se spune că locuința familiei Mînzatu datează din 1948, lângă o clădire mai veche, monument istoric.
Ministerul Culturii cere „intrarea în legalitate” a construcției
Construcția „nu aparține lotului orginar al casei monument istoric și nu prezintă valoare istorică sau arhitecturală”. În consecință, Direcția recomanda radierea din lista monumentelor istorice a corpului respectiv, invocând o eroare materială.
În fine, ultimul document prezentat de Roxana Mînzatu este trimis de familiei sale de către Direcția Județeană de Cultură Brașov, datând din noiembrie 2024. Ea a subliniat pasajul în care se spune „corpul asupra căruia s-a intervenit a fost identificat ca nefăcând parte din monumentul istoric.”
Însă Direcția Județeană invocă prevederile Legii 422/2001 potrivit cărora orice construcții aflate în zonele de protecție ale clădirilor monumente istorice trebuie făcute cu avizul Direcției Județene de Cultură/ Ministerului Culturii. „Am solicitat instituțiilor abilitate demararea procedurilor legale și intrarea în legalitate a imobilului”, se comunică familiei Mînzatu.
Roxana Mînzatu a cumpărat în anul 2009 locuința în care familia ei stătea cu chirie, chiar cu o zi înainte să devină subprefect al județului Brașov. Este vorba de o casă monument istoric naționalizat, din centrul Brașovului, pe strada Lungă. După achiziție, a fost extinsă de la 56 la 131 metri pătrați. Într-un răspuns pentru site-ul de investigații Snoop.ro, Ministerul Culturii spune că nu există aviz pentru această lucrare.
Ministerul Culturii: Clădirea este încă monument istoric
Într-un răspuns primit săptămâna trecută de Snoop, Ministerul Culturii certifică faptul că documentul din 2011 nu declasează clădirea. Mai mult, și dacă aceasta nu mai era monument istoric, era nevoie de aviz de la Ministerul Culturii conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, deoarece extinderea s-a făcut în preajma unui monument istoric, restul clădirii aflate la același număr”.
Ministerul Culturii a precizat, într-un răspuns pentru Snoop.ro, că Lista Monumentelor Istorice nu prevede o excepție pentru corpul C pentru clădirea din strada Lungă, întrucât nu a fost declanșată și derulată o procedură de declasare pentru respectivul corp.
„Regimul juridic de monument istoric nu poate fi înlăturat prin simpla comunicare a unei adrese, ci doar prin redactarea unui ordin de ministru de declasare totală sau parțială care se publică în Monitorul Oficial al României și care are drept consecință radierea din Lista Monumentelor Istorice”, a precizat Ministerul Culturii.
Astfel, extinderea nu se putea face fără un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură care era necesar „chiar și în ipoteza în care corpul C nu ar fi avut regimul juridic de monument istoric, dat fiind faptul că proximitatea acestuia față de monumentul existen îl plasează în zona de protecție”.
Europarlamentarii au cerut explicații legate de locuință
Roxana Mînzatu a fost audiată marți în europarlament pentru postul de vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Oameni, Competențe și Pregătire. Ea a fost nevoită să dea explicații nu doar despre drepturile angajaților și programul Erasmus, ci și despre extinderea ilegală a casei din Brașov, despre care a scris site-ul de investigații Snoop, și despre care au întrebat doi europarlamentari diferiți.
„Ați cumpărat o casă și ați dublat suprafața fără autorizația cerută. Puteți să ne confirmați că ați extins această casă fără autorizație de la Ministerul Culturii, așa cum a relatat presa, citând ministerul? Cum vedeți rolul de a proteja patrimoniul cultural și cum puteți fi compatibilă cu această funcție?”, a întrebat Sabine Verheyen, creștin democrată germană.
Mînzatu spune că într-adevăr, a terminat extinderea casei înainte ca certificatul de urbanism să fie gata, dar spune că Ministerul Culturii i-a atestat că locuința nu este monument istoric.
Henrik Dahl, creștin-democrat danez, a revenit la chestiunea extinderii casei din Brașov. Dahl i-a cerut să confirme dacă „relatarea de presă mințea și dacă Ministerul Culturii mințea”, cu referire la casa din Brașov.
„Două documente oficiale, unul din 2011 și altul de ieri, ale Ministerului Culturii spun că locuința nu este monument istoric. Este în centrul istoric al orașului, dar nu este monument istoric. Unul dintre documentele vizate, cel din 2011, este în articolul despre care vorbiți, dar îl am și pe celălalt, care este de ieri”, a răspuns candidata/
Întrebată dacă această discuţie privind lipsa unui aviz pentru extinderea casei sale de la Braşov în cadrul audierii reprezintă o vulnerabilitate, ea a răspuns: „Din păcate”.
Evaluarea audierii, amânată pentru miercuri
„A fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieţii mele – trei ore, vreo 50 de întrebări. Dar la final am primit îmbrăţişări, aplauze, bănuiesc însă că trebuie să aşteptăm votul ca să-mi dau seama cum a fost”, a declarat Mînzatu pentru presa română după audierea din comisiile reunite pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT) ale PE, la Bruxelles.
La finele audierilor, purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European, Delphine Colard, a anunțat că președinții EMPL și CULT au decis să amâne evaluarea audierii Roxanei Mînzatu. „La fiecare dintre comisari, mai este ceva de lămurit, de aceea evaluările nu s-au putut face”, a declarat vicepreședintele PE Siegfried Mureșan (PNL).
Potrivit acestuia, miercuri se va ști dacă evaluările candidaților de comisari se vor face la pachet sau individual. „La doamna Mînzatu este o suspiciune în zona de legalitate. Este o chestiune gravă care trebuie lămurită”, a comentat Mureșan.
