Cu toate că este puțin cunoscut faptul că România deține o cantitate mare de ape termale și minerale, aceasta reprezintă un adevărat tezaur natural. Printre zonele cu potențial bogat se numără și nordul Bucureștiului și al județului Ilfov, care dispun de o cantitate semnificativă de ape termale și minerale în adâncuri.
Deocamdată însă, nici Ilfovul, nici Bucureștiul nu fac pași în această direcție, mai mult decât câteva planuri vechi, pe hârtie. Doar Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, aripa din Balotești, folosește resursa geotermală pentru încălzire, în timp ce o companie din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mari complexe „spa” din această parte a Europei, valorificând ape geotermale din zonă.
Ce resurse termale există în subsolul Capitalei
Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societăţii Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală. Ștrandul între timp a fost însă abandonat, odată cu intrarea în insolvență a companiei, scrie Panorama.
În 2009, ministrul de atunci al Turismului, Elena Udrea, spunea că Bucureștiul stă pe un izvor de apă termală care nu este valorificat, motiv pentru care Capitala ar putea fi transformată într-o adevărată destinație pentru turism balnear. De atunci și până azi, singurul lucru care s-a concretizat a fost că la începutul anului 2016 s-a deschis Therme, unul dintre cele mai mari centre de „wellness” din Europa.
Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă.
Datorită calităților rezervorului, resursele geotermale din pământul din nordul Bucureștiului ar putea fi utilizate pentru încălzire și prepararea apei calde pentru consum, în imobile rezidențiale, servicii sociale, cum ar fi spitale, școli sau grădinițe, dar și în sectorul industrial sau în sere.
Ce planuri există pentru bazinul de ape geotermale București Ilfov
Discuțiile privind apele geotermale s-au poticnit în ultimii ani. Investițiile în această resursă, la nivelul județului Ilfov, sunt inexistente. Asta chiar dacă în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov, care datează chiar dinaintea pandemiei, figurează două proiecte importante.
Primul face referire la valorificarea resurselor geotermale din județul Ilfov pentru încălzirea locuințelor. Proiectul ar costa aproximativ 100 de milioane de euro și de el ar beneficia aproximativ 8.000 de apartamente și gospodării din Otopeni, Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov și Gruiu. În urma acestui proiect, s-ar reduce cu până la 75% consumul de energie termică din surse convenționale și s-ar reduce costurile consumatorilor pentru energie termică cu 40%.
Un alt obiectiv vizează valorificarea resurselor geotermale pentru dezvoltarea sectorului turistic balnear. Bugetul pentru acest proiect ar trebui să fie de 53 de milioane de euro și vizează extinderea și modernizarea capacității Institutului de Geriatrie Ana Aslan, prin dezvoltarea facilităților de servicii turistice balneare și valorificarea resurselor geotermale existente. Astfel, Institutul ar avea parte de o capacitate de cazare și tratament de 100 de locuri și ar crea cel puțin 50 de locuri de muncă.
În ambele cazuri termenul limită pentru pregătirea proiectului este 2022, iar potrivit documentului execuția lucrărilor ar trebui să fie efectuată până în 2027.
Proiectele zac însă în sertar și în ziua de azi, deși ar fi putut fi o oportunitate foarte bună pentru autoritățile ilfovene să acceseze fonduri europene, mai ales în contextul PNRR-ului și al reorientării către energia verde. Singura investiție în acest domeniu se învârte în jurul spitalului SRI, secția din Balotești. În bugetul pe anul 2022, CJ Ilfov a prevăzut o sumă de 470.000 de lei pentru lucrări de eficientizare a sistemului de termoficare, dar și documentația obținerii licenței de exploatare la Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu din Balotești.
