Deciziile luate în timpul COP nu sunt obligatorii, dar pot acționa ca ghid pentru politicile naționale. Influența deciziilor FCTC asupra politicilor europene este evidentă în cazul Directivelor privind tutunul adoptate la nivelul Uniunii Europene (UE). UE este parte integrantă a Convenției și contribuie la formularea deciziilor în cadrul COP printr-o sinteză între diferitele poziții ale instituțiilor europene, în special Comisie și Parlamentul European.
Parlamentul European a susținut în mod constant o abordare de reducere a riscurilor asociate fumatului. În perioada premergătoare COP, Parlamentul și-a reiterat poziția prin raportul BECA (Comitetul special pentru controlul cancerului), subliniind necesitatea unor politici de prevenire a cancerului bazate pe reducerea efectelor nocive. Acest raport a cerut Comisiei să studieze cu atenție evaluările științifice ale riscurilor legate de țigările electronice, tutunul încălzit și alte produse noi alternative la fumat.
În ciuda eforturilor Parlamentului european, Comisia pare să urmeze abordarea mai restrictivă susținută de OMS. Articole din presa internațională indică o poziție a Comisiei care respinge principiul reducerii efectelor nocive ale fumatului, ignorând diferențele dintre produsele tradiționale și cele de nouă generație. În plus, Comisia pare să dorească să lipsească Consiliul UE și parlamentele naționale de puterea de decizie în ceea ce privește reglementarea acestor produse, stârnind îngrijorări cu privire la principiul suveranității naționale.
Recent, reputata platformă The Lancet a publicat un raport referitor la reducerea riscurilor asociate fumatului, cu argumente clare și explicite pentru care această abordare ar trebui să fie o strategie centrală a Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului (FCTC), pe lângă măsurile de reducere a cererii și ofertei care sunt necesare, dar nu suficiente. FCTC nu interzice abordările de reducere a efectelor nocive, dar pun semnul egal între produsele tradiționale și alternativele la fumat, oferind recomandări de reglementare care limitează alegerile celor 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume care fumează.
Potrivit raportului, nu există nici o justificare științifică pentru poziția OMS conform căreia țigările electronice și alte produse noi cu nicotină ar trebui tratate în același mod ca produsele din tutun. Această poziție trece cu vederea o abordare proporțională cu riscul, în schimb laudă țări precum India pentru interzicerea țigărilor electronice. 34 de state, în principal țări cu venituri mici și medii, interzic în prezent aceste produse. În unele țări, reduceri substanțiale ale prevalenței fumatului au coincis cu adoptarea de noi produse cu nicotină. Raportul notează că în Noua Zeelandă, de exemplu, prevalența fumatului zilnic la adulți a scăzut de la 13,3% în 2017 la 6,8% în 2022–23, după ce țigările electronice au devenit disponibile pe scară largă, o scădere de 49% în 5 ani. În aceeași perioadă, și cu sprijinul guvernului și reglementarea vapingului, prevalența vapatului la adulți a crescut de la 2,6% la 9,7%. Scăderea incidenței fumatului în Noua Zeelandă depășește obiectivele OMS de reducere a prevalenței fumatului de 30% în 15 ani din 2010 până în 2025.
Alte țări au reușit, de asemenea, să reducă prevalența fumatului prin utilizarea unei game de produse de livrare a nicotinei cu risc mai scăzut, pentru a completa măsurile de reducere a cererii și ofertei FCTC. Suedia, cu o lungă tradiție de utilizare a snusului (pliculețe cu nicotină pentru uz oral), are cea mai scăzută prevalență a fumatului zilnic la adulți din lume, până la 6% în 2022, însoțită de o mortalitate scăzută din cauza bolilor asociate fumatului. Norvegia a avut un succes similar în contextul utilizării snusului și a țigărilor electronice, iar în Anglia vapatul ajută adulții să renunțe la fumat. Scăderea substanțială a consumului de țigări în Japonia este asociată cu adoptarea rapidă a produselor care încălzesc tutunul. În schimb, în țările cu venituri mici și medii se remarcă mai degrabă ineficiență în controlul tutunului și lipsa voinței politice de a promova măsuri de control prin reducerea efectelor nocive ale fumatului.
Autorii raportului identifică două cauze principale pentru acceptarea reducerii efectelor nocive ale fumatului ca strategie, în ciuda asocierii sale cu scăderea incidenței fumatului. Prima este că, în comparație cu țigările, unde efectele nocive sunt cunoscute de mai bine de jumătate de secol, efectele pe termen lung ale țigărilor electronice sunt încă analizate. Pe de altă parte, deși vapatul nu este lipsit de riscuri, în special pentru persoanele care continuă să și fumeze, este foarte probabil ca riscul unor efecte nocive substanțiale pe termen lung să fie scăzut, mai ales comparativ cu cele asociate fumatului.
A doua cauză este că disponibilitatea pe scară largă a țigărilor electronice în absența unor reglementări adecvate poate încuraja dependența tinerilor de nicotină și permite industriei vapingului să acționeze în mod neetic. Dar, consideră autorii, există puține dovezi care să sugereze că vapatul duce la fumat în rândul tinerilor și, deși proporția de tineri nefumători care vapează este în creștere, aceasta rămâne la un nivel destul de scăzut. Sunt necesare reglementări mai stricte, inclusiv aplicarea restricțiilor de vânzări către minori și campanii adecvate de promovare a sănătății pentru a preveni vapatul în rândul tinerilor, dar aceste măsuri trebuie echilibrate cu nevoia de alegeri cu risc redus în cazul adulților care fumează și care au nevoie de opțiuni pentru a renunța.
Conferința OMS a Părților semnatare (COP10), organismul de conducere al FCTC, are loc în această perioadă în Panama. Documentele COP10 recomandă tratarea și reglementarea produselor alternative fumatului similar cu țigările. Această abordare este un mare pas în urmă, deoarece produsele de nouă generație nu sunt comparabile cu fumatul în ceea ce privește efectele nocive; arderea tutunului este cea care provoacă rău, nu nicotina, subliniază autorii raportului.
Accentul trebuie să rămână pe problema centrală de sănătate publică – efectele dăunătoare asupra sănătății ale fumatului, iar OMS trebuie să accepte aceste inovații în livrarea de nicotină. Țările care beneficiază de reducerea efectelor nocive ale fumatului precum Noua Zeelandă, Suedia, Norvegia, Anglia și Japonia ar trebui la rândul lor să încurajeze țările participante la COP10 să susțină propunerile care pot reduce incidența fumatului prin adoptarea de produse alternative cu risc redus. Deciziile COP10 vor avea consecințe importante asupra sănătății cetățenilor și a orientării viitoare a politicilor privind fumatul și este momentul ca reprezentanții statelor semnatare FCTC să înceteze să ignore numeroasele dovezi științifice existe în favoarea abordării de reducere a riscurilor, conchid autorii raportului publicat pe The Lancet.
