Îl întreb, abătut, în timp ce nevastă-sa se dusese să mai aducă beri: „De ce nu sunt și românii mei ca spaniolii tăi? De ce nu au cojones? De ce se văicăresc zi de zi ca niște babe, în loc să ceară vieții tot ce are viața de dat? Toată ziua bună-ziua îi auzi: „Aoleo și vai de noi, că ce-am fost și ce-am ajuns!”. Păi spaniolii ar râde în hohote dacă ar înțelege româna… bine, spaniolii oricum râd în hohote la orice”. citeste mai mult …
