Preferința pentru plata cu numerar sau cea cu cardul diferă de la țară la țară în rândul statelor europene. La vecinii bulgari, numerarul rămâne rege, în vreme ce lituanienii preferă de departe plata cu cardul. Autoritățile din Ungaria (nu și populația însă) își declară public preferința pentru cash, în vreme ce în Cehia multe cârciumi nu acceptă carduri – asta pentru că persoanele care plătesc cu cardul nu prea lasă bacșiș. Care este situația în România, unde aproape jumătate din populație trăiește în mediul rural?
- În cadrul proiectului european PULSE, HotNews.ro a analizat situația legată de preferința oamenilor de a plăti cash sau cu cardul, în mai multe state europene.
- Articolul a fost realizat de către Dan Popa (HotNews.ro), Tsvetelina Sokolova (Mediapool.bg), Justė Ancevičiūtė (Lituania), György Folk (Eurologus/HVG – Belgia), Viktória Serdült, HVG – Ungaria), Petr Jedlička, Denik Referendum – Cehia), Aphrodite Tziantzi( EFSYN – Grecia), Silvia Martelli ( Il Sole 24 Ore – Italia)
În România, aproape 7 milioane de oameni sunt invizibili pentru bănci
Cu aproape jumătate din populație trăind în mediul rural, unde infrastructura bancară este precară (sunt aproximativ 1.000 de ATM-uri în mediul rural din cele 10.000 de bancomate în toată țara), nu e de mirare că românii preferă plățile în numerar.
De altfel, în mediul rural și în orașele medii magazinele dotate cu POS-uri sunt în minoritate. Chiar dacă ai vrea să plătești electronic, e imposibil
În plus, românia este o țară în care în care fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează de la an la an, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Iar veștile proaste nu se opresc aici. România este în top 15 al statelor cu cea mai mare pondere a populației – în jur de 40% – care nu e bancarizată, țara noastră aflându-se din această perspectivă în compania unor state precum Kenya sau Kazakhstan. Altfel spus, aproape 7 milioane de români sunt „invizibili” pentru bănci.
De asemenea, potrivit datelor Băncii Mondiale, un sfert din angajații români încă își primesc salariul „în plic”.
Aproape jumătate dintre români își plătesc și facturile cu bani cash
De ce preferă românii plățile în numerar, în loc să-și deschidă conturi bancare? 34% spun că nu au încredere în bănci, 33% spun că serviciile bancare sunt prea scumpe, 14% motivează că nu au suficienți bani, iar 10% că banca e prea departe de ei.
Tabloul mai poate fi completat cu faptul că în jur de jumătate dintre români (47%) își plătesc facturile la utilități cu numerar și că România se situează pe ultimul loc, 27, din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI)
Băncile românești, sub presiunea reducerii costurilor, fac eforturi să mute cât mai multe operațiuni în sfera digital, dar ritmul variază de la bancă la bancă, potrivit unui raport al Băncii Centrale. „Ritmul e mai accentuat în cazul băncilor mari și medii, care au un potențial mai mare de dezvoltare și o capacitate mai ridicată de investiții”, arată documentul citat.
Bancherii spun că principalele dificultăți întâmpinate în digitalizarea bancară sunt costurile IT ridicate, capacitatea de atragere a personalului calificat și asigurarea securității cibernetice.
Digitalizarea serviciilor și produselor bancare a avut impact atât asupra numărului unităților teritoriale, cât și a salariaților (al căror număr a continuat să scadă), mai arată raportul Băncii Naționale a României.
„Se observă menținerea apetitului pentru tranzacții în numerar atât la persoane fizice, cât și la companii. Iar în acest context, pe fondul ponderii ridicate a populației rurale (care utilizează preponderent numerarul), recomandăm ca tranziția către soluții digitale de plată să fie treptată, iar băncile să mențină o prezență adecvată în teritoriu”, spun oficialii Băncii Naționale a României.
Date fiind tendința de îmbătrânire a populației, abilitățile informatice și disparitățile mari de acces la servicii financiare, atât pe regiuni, cât și pe categorii de venituri, este de așteptat ca băncile să mențină un nivel adecvat de servicii bancare non-digitale, pentru a se evita riscul de excluziune financiară din cauza digitalizării accelerate, mai spun reprezentanții Băncii centrale.
Bulgaria: Numerarul este încă rege, dar apare o revoluție silențioasă a plăților
Numerarul este încă rege în Bulgaria, deși în ultimii trei ani a avut loc o revoluție tăcută a plăților în țară. Aceasta a dus la o creștere a plăților online datorită introducerii transferurilor instantanee de la bancă la bancă, precum și a creșterii sectorului fintech.
În Bulgaria, dilema „numerar sau fără numerar” are atât o dimensiune politică, cât și una de consum. Numerarul este combustibilul economiei gri/subterane, al corupției și al crimei organizate, iar Sofia are probleme grave în aceste domenii.
În toamna anului 2023, țara a fost inclusă pe lista gri a FATF pentru lipsa unor măsuri suficiente de combatere a spălării banilor, iar potrivit evaluării oficiale, unul dintre motive este tocmai economia bazată pe numerar.
Printre cercurile politice și de afaceri din Bulgaria apar în mod constant zvonuri cu privire la existența unor mari sume de bani păstrate fizic în spații din capitala Sofia și din împrejurimi de către anumite grupuri de oameni de afaceri și de politicieni. Se crede că o parte din bani au fost legalizați nu atât prin sistemul financiar al țării, cât prin sectorul imobiliar slab reglementat, turism și industria prosperă a jocurilor de noroc din țară.
Încercările de a limita plățile cash au eșuat în parlament. La sfârșitul anului 2023, publicul a asistat la o nouă încercare nereușită a Ministerului de Finanțe de a impune un plafon mai mic pentru plățile în numerar în țară – 5 000 BGN (2 556 EUR) de la 10 000 BGN (5112 EUR). În ultimii nouă ani, această măsură a fost boicotată de deputați de fiecare dată când a fost propusă, cu argumentul absurd că multe sate nu au sucursale bancare. Însă foarte puține tranzacții în mediul rural depășesc 5 000 BGN într-o țară în care salariul mediu este de aproximativ 2 300 BGN (1 175 EUR).
Conform raportului Global Findex al Băncii Mondiale, 84% dintre persoanele de peste 18 ani din țară aveau un cont bancar. Deschiderea unui astfel de cont este ușoară, cu excepția orașelor mici îndepărtate, unde nu există sucursale. Legislația europeană privind accesul la un cont de plăți mai ieftin pentru operațiunile de bază este în vigoare în Bulgaria, însă acest serviciu mai avantajos este de obicei sabotat în mod deliberat de bănci, nu este promovat și nu este distribuit pe scară largă.
Există o problemă cu accesibilitatea fizică la sucursale bancare și la bancomate în orașele și satele izolate. Numărul bancomatelor din țară a scăzut de la 5.751, în 2016, la 4.977 în 2022, adică, potrivit celor mai recente statistici, țara are 72 de bancomate la 100.000 de locuitori. De asemenea, sucursalele bancare sunt închise în întreaga țară, în special în orașele mici. În același timp, terminalele POS pentru plățile cu cardul au crescut semnificativ, de la aproximativ 86.600 de dispozitive în 2016, la aproximativ 124.000 în 2022.
Valoarea plăților cu cardul a crescut de la 8 miliarde BGN (4,1 miliarde EUR) la aproape 18 miliarde BGN (9,2 miliarde EUR) în doar patru ani – din 2019 până în 2022.
Lituania: Doi lituanieni din trei preferă plățile fără numerar
Oamenii își scot portofelele din ce în ce mai rar, preferând să plătească cu cardul sau prin mijloace contactless. Cel mai recent sondaj al Băncii Lituaniei privind obiceiurile de plată arată că, în 2023, două treimi dintre respondenți preferă plățile fără numerar, spune Aistė Veberaitė, șeful departamentului de comunicare al Asociației Băncilor Lituaniene (ALB).
Potrivit membrilor Asociației Băncilor Lituaniene, în medie, raportul dintre suma retrasă în numerar și valoarea plăților cu cardul este de aproape 65% în acest an, ceea ce ilustrează schimbarea obiceiurilor de plată ale oamenilor, care folosesc din ce în ce mai mult cardurile pentru plăți și achiziții mici de zi cu zi, cum ar fi o cafea într-o cafenea sau o înghețată într-un magazin.
Utilizarea altor metode inteligente de plată este, de asemenea, în creștere.
Strategiile orientate către consumatori, cum ar fi „cumpără acum, plătește mai târziu” și plățile încorporate, prin care o organizație nefinanciară, cum ar fi Uber sau Tesla, integrează serviciile financiare în ecosistemul său existent de produse, cum ar fi un site web, o aplicație etc., sunt adoptate din ce în ce mai des de diverse companii.
De exemplu, atunci când ajungeți pentru a vă încărca mașina Tesla, aceasta „vorbește” automat cu sistemul Tesla în care utilizatorul și-a conectat deja cardul de plată, astfel încât tot ce trebuie să faceți este să ajungeți, să conectați și să deconectați încărcătorul și sunteți pe drum. Un alt exemplu este Uber sau alte servicii de transport. Tot ce trebuie să facă utilizatorul este să specifice destinația, să confirme tariful, să urce în mașină și să plece.
Belgia: Cei cu venituri mai mici se bazează în mare măsură pe numerar
Plățile cu cardul în Belgia au depășit în volum plățile în numerar, în 2023. Numerarul rămâne important, dar este în continuă scădere în această țară. În 2023, valoarea tranzacțiilor în numerar a fost de 155,6 miliarde de dolari, iar plățile cu cardul au devenit principalul instrument de plată în ceea ce privește volumul tranzacțiilor în 2023.
În Belgia, oamenii cu venituri mai mari tind să utilizeze mai frecvent cardurile de credit, profitând de recompense și de avantajele care le conferă . În schimb, grupurile cu venituri mai mici încă se bazează în mare măsură pe numerar din cauza accesului limitat la serviciile bancare.
Adaptarea tehnologică joacă un rol semnificativ în această tranziție. S-a înregistrat o creștere notabilă a plăților cu cardul contactless. Aplicațiile de plată mobilă precum Apple Pay și Google Pay înregistrează, de asemenea, o adopție crescută. Bankcontact și Payconiq sunt soluții de plată digitală populare în Belgia. Aplicația ItsMe, o soluție de plată și identitate digitală, a înregistrat o creștere de 23% a numărului de utilizatori în 2023, ajungând la peste 5,7 milioane de utilizatori activi.
Atitudinea consumatorilor reflectă în continuare această schimbare. Majoritatea oamenilor din Belgia preferă cardurile și alte metode fără numerar atunci când fac cumpărături, invocând comoditatea și avantajul de a nu fi nevoiți să poarte bani cash la ei. Cu toate acestea, 22% dintre consumatori preferă în continuare numerarul, în primul rând pentru anonimatul său și pentru posibilitatea de a urmări mai bine cheltuielile. Majoritatea spun și că au acces ușor la bancomate sau la sucursale bancare.
Cehia: Hanurile și restaurantele preferă plata cash
În Cehia, datele oferite provin de la bănci și instituții al căror interes este să promoveze plata cu cardul, astfel încât este greu să fim imparțiali. Potrivit acestor date, 60% din tranzacții se fac astăzi fără numerar. Acest tip de plată a crescut de peste două ori între 2018 și 2022.
O excepție sunt hanurile și restaurantele, unde e ceva obișnuit să nu fie acceptate carduri – persoanele care plătesc cu cardul nu lasă bacșiș. În prezent, doar aproximativ 45% din plăți se fac fără numerar în sectorul opspitalității din Cehia.
În Cehia există și o dezbatere cu privire la diferența dintre plățile fără numerar și plățile în numerar, dar nu una foarte aprinsă. Mult mai pasională este dezbaterea dacă o persoană ar trebui să aibă dreptul legal de a plăti în numerar. În societate, dreptul la plata cu cash este susținut de apărătorii dreptului la viață privată, însă nu s-a format nicio mișcare mai amplă, fiind vorba mai degrabă despre câteva personalități publice care apelează la mass-media pentru a apăra o anumită opinie. Dreptul la plata în numerar este susținut și de blocul populist și de extrema dreaptă, dar nu cu mare insistență.
Ungaria: „Cash, întotdeauna” – a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó, întrebat dacă dorește să plătească cash sau cu cardul
Pentru unii membri ai Guvernului de la Budapedsta, întotdeauna este de preferat plata cash. Pentru majoritatea maghiarilor, nu prea.
„Cash, întotdeauna” – a răspuns ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, atunci când casierul l-a întrebat dacă dorește să plătească cu numerar sau cu cardul pentru o pereche de adidași exclusivistă de 75 000 HUF (190 EUR), în centrul Budapestei.
Imaginile cu el au devenit rapid virale, iar când Szijjártó a fost întrebat despre asta a spus că preferă să plătească cu numerar. Pentru această pereche specială de adidași, el a scos anterior bani de la un bancomat.
Pare ilogic? Poate că da. Dar mulți membri ai guvernului, precum și unii maghiari obișnuiți, preferă banii cash în locul cardurilor. Chiar și prim-ministrul Viktor Orbán a fost fotografiat pe stradă cu un teanc mare de bancnote.
Ca în multe alte țări din UE, utilizarea numerarului a fost adoptată de extrema dreaptă. Partidul Mi Hazánk (Patria noastră) din Ungaria susține că plățile în numerar sunt un drept fundamental la libertate și a luptat pentru ca dreptul la plăți în numerar să fie înscris în Constituție. De asemenea, partidul a lansat o petiție pentru a se asigura că semnatarii susțin protecția constituțională a utilizării numerarului în loc de „supraveghere digitală totală”.
Conform sondajului său din 2020, aproape 20% dintre angajații și 40% dintre pensionarii din Ungaria își primesc veniturile în numerar.
În ciuda popularității numerarului, vizitatorii Ungariei ar putea fi surprinși să afle cât de răspândite sunt opțiunile de plată digitale. Acest lucru se datorează faptului că, din 2021, magazinele, restaurantele și furnizorii de servicii care operează case de marcat online sunt obligați să ofere clienților lor o opțiune de plată digitală.
Asta înseamnă că, pe lângă numerar, ei trebuie să ofere una dintre cele trei opțiuni: plata cu cardul de credit, transferul online instant sau plata prin cod QR.
Noua lege nu a fost niciodată pe placul micilor furnizori de servicii, care susțin că costurile suplimentare sunt o povară. Toate localurile trebuie să plătească un procent din tranzacții, cuprins între 0,5 și 1,5 %, plus o taxă lunară fixă sau o taxă suplimentară pe tranzacție.
Unii furnizori de servicii au recurs chiar la utilizarea transferurilor Revolut, cerându-le clienților lor să transfere pur și simplu plata în contul lor personal. Nu este de mirare că Revolut s-a confruntat cu critici, Banca Națională a Ungariei, de exemplu, continuând să facă presiuni pentru ca Revolut să funcționeze ca o filială bancară maghiară. Conform celor mai recente date, Revolut are 1,2 milioane de utilizatori maghiari, ceea ce înseamnă că una din opt persoane din Ungaria, cu o populație de aproape zece milioane, este client Revolut. Cu toate acestea, experiența ziarului de afaceri online Bankmonitor arată că Revolut este în general doar un cont secundar, majoritatea oamenilor păstrându-și contul bancar tradițional.
Grecia – Utilizarea cardurilor este scăzută în multe sectoare
Conform celui mai recent studiu al Fundației pentru Cercetare Economică și Industrială (IOBE), publicat în iunie 2024, valoarea tranzacțiilor cu cardul în Grecia reprezintă 39,3% din consumul total al gospodăriilor, adică aproximativ același nivel cu media UE (39,4 %).
Utilizarea cardurilor de credit/debit ca metodă de plată s-a multiplicat de 20 de ori din 2014 în ceea ce privește numărul de tranzacții și de 9 ori în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare rată din UE-27.
Comparativ cu obiceiurile de plată de după pandemie, plățile online au crescut permanent peste nivelurile de dinainte de pandemie. De exemplu, ponderea tranzacțiilor online față de tranzacțiile fizice a crescut de la mai puțin de 1:5 la aproximativ 1:3 după pandemie.
Oamenii continuă să folosească însă numerar pentru tranzacțiile de valori mici. Înainte de pandemie, 48% dintre consumatori foloseau în principal numerar în tranzacțiile lor, în timp ce după pandemie procentul a scăzut la 30%.
Portofelele digitale (plata prin intermediul telefonului mobil) au, în general, o penetrare scăzută în rândul populației, 77% dintre aceștia neutilizându-le deloc. Cu toate acestea, unul din trei tineri (sub 34 de ani) îl utilizează într-o oarecare măsură, la fel ca unul din patru din categoria 35-54 de ani.
Utilizarea tranzacțiilor cu cardul în Grecia, raportată la consumul privat, a atins media zonei euro de la criza pandemică.
În ciuda acestui fapt, nivelul de utilizare a cardurilor este scăzut în multe sectoare, iar autoritățile vor să încurajeze plățile digitale prin stimulente fiscale: Introducerea cashback-ului, Creșterea publicității loteriei fiscal (prin care Statul recompensează contribuabilii), impunerea acceptării obligatorii a mijloacelor digitale de plată de către toți furnizorii de servicii/bunuri, atât pentru tranzacțiile B2C, cât și pentru cele
Italia ocupă penultimul loc în clasamentul european al tranzacțiilor fără numerar
Italia ocupă penultimul loc în clasamentul european al tranzacțiilor fără numerar pe cap de locuitor, potrivit unii raport al asociațiilor bancare italiene. În 2023, italienii au făcut doar 200 de tranzacții fiecare. Acest lucru merge mână în mână cu retragerile de la bancomate: în 2022, italienii au retras 350 de miliarde de euro. În anul următor, aceștia au retras și mai mult, cu încă 10 miliarde, pentru un total de 360 de miliarde. Acest lucru arată afecțiunea profund înrădăcinată a italienilor pentru numerar.
Cu toate acestea, s-a înregistrat o creștere a circulației cardurilor de credit, de debit și preplătite, precum și a tranzacțiilor: în 2023, acestea au crescut la 426 de miliarde față de 382 de miliarde în anul precedent (11,5 %).
Circulația a crescut, de asemenea, semnificativ: în 2023, existau peste 120 de milioane de carduri, dintre care 21 de milioane de carduri de credit, 67 de milioane de carduri de debit și 33 de milioane de carduri preplătite. A existat o creștere de peste 5 milioane de bucăți între 2022 și 2023 (+4,5%): în detaliu, există cu 300 000 mai multe carduri de credit (+1,4%), 2,7 milioane de carduri de debit (+4,2%), iar cardurile preplătite au crescut cu 2,1 milioane (+7,1%).
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
