Invitat de HotNews.ro să scrie pe tema acută a nivelului scăzut de creștere a economiei românești, economistul Sorin Anagnoste, Prodecan al Facultăţii Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, atrage atenția că la costuri fixe în buget o creștere mai mică decât prognoza va atrage nevoia unor împrumuturi mai consistente.
Toate băncile își recalculează acum creșterea economică pentru tot anul între 1 și 2%. Dar, atenție! Bugetul pentru anul 2024 a fost construit pe o creștere de 3,4%. Deci, urmează mai multe împrumuturi! Dezamăgirea mea și a altor colegi/economiști este că ne așteptam la o creștere de minim 2%, generate în special de consumul populației și de investițiile guvernului în infrastructură.
Unde am suferit:
- Industria – nu avem încă o politică industrială de tipul Inflation Reduction Act din SUA și încă depindem foarte mult de industria germană. Va trebui să avem o politică industrială, mai ales că vom putea extrage gazul din Marea Neagră începând cu anul 2027
- Construcții – refuzăm să emitem autorizații pentru construcțiile rezidențiale conform legii, neacoperind cererea din piață (-11,5%)
- Agricultură – nu avem date, dar știm că a mers rău
Care sunt cauzele?
Mai multe, dar în principal acestea trei:
- Ne-am împrumutat pentru a stimula consumul intern, dar populația a consumat din extern.
- O mare pare din populație a economisit de teama preconizatelor creșteri de taxe după alegeri. Ele vor veni 100%, acum depinde în ce formă. Guvernul insistă pe impozitarea muncii (ex. cotă unică mărită, impozitare progresivă, etc) și alte creșteri de taxe (ex. TVA). Atenție, munca este deja impozitată peste media europeană.
- Absorbția fondurilor europene aferente perioadei 2021-2027 este de 4%. Dacă te uiți la câți bani a atras Polonia pentru a-și construi autostrăzile, aeroporturile și stadioanele îți dai seama de dimensiunea incompetenței celor care au guvernat ministerele responsabile de atragerea fondurilor europene.
România are nevoie de o creștere economică mult mai mare pentru a recupera decalajul față de țările din Vest
Conform Institutului Național de Statistică (INS) produsul intern brut al României a crescut cu 0,8% în trimestrul al doilea din anul 2024. Creșterea este în linie cu media Uniunii Europene, conform Eurostat.
Figura nr. 1: Ratele de creștere a PIB-ului în volum (pe baza datelor ajustate sezonier); sursa: Eurostat
Înainte de a analiza de unde a venit creșterea și alte detalii aș avea câteva observații:
- România are nevoie de o creștere economică mult mai mare pentru a recupera decalajul față de țările din Vest, nu să fie în medie.
- Dacă acum, când avem deficite uriașe (bugetar și de cont curent), avem o creștere în medie, atunci ce se va întâmpla când se vor corecta aceste deficite? (ex. în special cel bugetar).
- Anul 2024 are din ce în ce mai multe asemănări cu anul electoral 2008, despre care știm toți care a fost nota de plată.
- Ca un reper, economia Poloniei a crescut în aceeași perioadă cu 4%, iar a Spaniei cu 2,9%. Până și vecinii noștri bulgari au avut o creștere de 2%. Nicio țară nu are problema deficitului bugetar așa cum o avem noi (ne împrumutăm ca să plătim salarii și pensii!).
- Estimările creșterii economice pentru anul 2024 erau în jurul cifrei de 3,5%. Acum știm siguri că veniturile preconizate de guvernul României nu vor veni, deci deficitul bugetar are șansa să urce spre 9%.
- Toate băncile își recalculează creșterea economică pentru tot anul între 1 și 2%. Atenție! Bugetul pentru anul 2024 a fost construit pe o creștere de 3,4%. Deci, urmează mai multe împrumuturi.
Aterizarea forțată a economiei României nu este deloc surprinzătoare, ci este exact rezultatul inacțiunii celor de la putere.
