Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că instanţa din Malta se va pronunţa, în 31 iulie, cu privire la predarea Prinţului Paul către România, menţionând că acesta va suporta cheltuielile de aducere în ţară, în cazul unei astfel de decizii, relatează News.ro.
”La sfârşitul acestei luni, instanţa se va pronunţa dacă îl predau, aşa cum a spus instanţa de fond din Malta, şi în ce condiţii. Eu sunt un om care crede că fiecare dosar trebuie să merite efortul instituţiilor statului, de aceea colegii de la ANP, pentru că se ridica această problemă a condiţiilor din penitenciare şi pentru că instanţa din Malta ne-a solicitat, am fost extrem de disponibili şi de deschişi şi fac asta cu orice fel de dosar de fugar. Dacă instanţa de oriunde doreşte să afle condiţiile din penitenciare în afară de documentele oficiale şi vrea să audieze conducerea penitenciarelor, şi eu sunt disponibilă să merg oriunde să explic că s-au schimbat aceste condiţii”, a explicat Alina Gorghiu.
Ea a confirmat că, dacă va fi adus în România, Prinţul Paul va plăti costurile.
”Luna trecută a intrat în vigoare Legea fugarului, care spune aşa: ai bani să te duci până în Indonezia să fugi de executarea pedepsei în România, sau în Spania, sau în Marea Britanie, când te întoarce statul român scoţi tu banii din buzunar pentru întoarcerea ta. Şi deja sunt vreo 50 de fugari care se vor supune rigorilor acestei legi”, a afirmat Gorghiu, vineri seară, la Digi 24.
Ea a adăugat că sunt deja vreo 900 de garanţii pe care conducerea penitenciarelor, prin Ministerul Justiţiei, le-au depus la instanţe din toată lumea pentru a fi aduşi înapoi fugari.
”Am adus în ultimul an 1.100-1.200”, a precizat ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, declara, în 10 iulie, despre predarea lui Paul-Philippe al României, că a fost termen în dosar la Curtea Constituţională din Malta, cauza având ca obiect presupuse încălcări ale drepturilor omului din cauza condiţiilor din penitenciarele din România, iar Administraţia Naţională a Penitenciarelor a participat, ca martor, şi a dat detalii despre condiţiile din penitenciarele din ţara noastră. Ministrul preciza că în ultimii ani, au fost făcute îmbunătăţiri considerabile în sistemul penitenciar, iar României nu i-au mai fost refuzate predări din cauza condiţiilor din penitenciare.
Fuga lui Paul de România
Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.
În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.
Acuzațiile din dosarul Ferma Băneasa
Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.
În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.
Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.
La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.
„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe”, spunea DNA.
Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.
„Acest contract prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire”, mai susţin procurorii.
Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul ar fi semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.
După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.
Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.
