Deși se vorbește foarte mult despre data de 30 septembrie 2024 ca fiind una decisivă în ceea ce privește intrarea României în programul Visa Waiver, mai puțină atenție a primit cealaltă luptă pe care statul român a trebuit s-o ducă pentru eliminarea vizelor americane. Este vorba despre schimbarea legislației privind acordarea cetățeniei române.
- De la 1 septembrie 2024, toți străinii care solicită cetățenia română trebuie să se prezinte personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, iar cu această ocazie le vor fi luate datele biometrice, respectiv imaginea facială și amprentele digitale.
- Alte măsuri care ar trebui să prevină fraudarea procesului de redobândire a cetățeniei române au fost contestate la Curtea Constituțională și nu intră deocamdată în vigoare.
- Cunoașterea limbii nu este încă o condiție obligatorie pentru cei care vor să devină cetățeni români. Este una dintre modificările importante făcute în lege și blocată însă la CCR.
Cei mai mulți cer redobândirea cetățeniei
Pe lângă scăderea ratei de refuz sub procentul de 3%, România a fost nevoită să-și îmbunătățească și legislația privind dobândirea și, mai ales, redobândirea cetățeniei române.
Când vorbim despre „redobândire”, ne referim la persoanele care au fost cetățeni români sau la descendenții acestora până la gradul al treilea, care și-au pierdut acest statut fie pentru că s-au născut pe teritorii care în 1940 au intrat în componența URSS (Bucovina de Nord, Bugeac, Basarabia), fie pentru că au fugit din țară înainte de 1989, iar autoritățile comuniste le-au retras cetățenia.
„Ponderea celor care cer redobândirea cetățeniei, din numărul total al cererilor de cetățenie, este covârșitoare”, recunosc autoritățile române.
În ultimii ani însă, foarte mulți cetățeni din spațiul ex-sovietic, precum ruși, ucraineni, bieloruși au devenit români cu acte în regulă, în mod fraudulos, fără ca măcar să știe limba română și păstrându-și domiciliul în străinătate, după cum HotNews a documentat într-o serie de articole.
Unii dintre cei care au folosit această portiță din lege s-au dovedit a fi chiar oameni de afaceri ruși din anturajul unor oligarhi aflați pe lista de sancțiuni occidentale, potrivit unei investigații Context.
Rezolvare doar parțială a problemei de la 1 septembrie
Lucrurile au fost rezolvate legislativ numai parțial, pentru că legea inițiată de Ministerul Justiției, care trebuia să securizeze procesul de cetățenie, a fost atacată de Înalta Curte de Justiție și Casație la Curtea Constituțională pentru încălcarea a două principii din Constituție: cel al „legalității” și cel al „unității poporului român”.
Din acest motiv, grăbindu-se să nu piardă termenul de 30 septembrie 2024, „fapt care ar putea afecta parcursul de includere a României, în anul 2025, în Programul american Visa Waiver”, după cum precizează chiar autorii actului normativ, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență (OUG 100 / 2024) ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 1 septembrie.
În continuare, vom prezenta noutățile din procesul de acordare / redobândire a cetățeniei române, iar apoi vom arăta și lucrurile rămase restante și care, în continuare, reprezintă vulnerabilități de care pot profita așa-numitele „fabrici de cetățenii românești” din spațiul ex-sovietic.
Datele biometrice au devenit obligatorii
La 1 septembrie, toți străinii care vor cetățenia română vor trebui să-și depună personal cererea la unul din sediile Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), iar cu această ocazie le vor fi prelevate datele biometrice, respectiv imaginea facială și amprentele a două degete. Prevederea se aplică inclusiv copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani.
Ulterior, datele biometrice vor fi comparate cu cele ale persoanelor care, după aprobarea cererii, vor veni și vor depune jurământul de credință.
Tot la depunerea jurământului, funcționarii ANC sau ai misiunii diplomatice românești din străinătate procedează și la „preluarea imaginii faciale a persoanei în scopul personalizării cardului de cetăţenie română”.
De ce este nevoie de date biometrice?
Răspunsul îl găsim într-un document al Ministerului Justiției, care spune că „au existat cazuri de tentative de fraudă la depunerea jurământului de credință, prin interpunerea altor persoane decât cele care solicitau cetățenia”.
Explicația poate fi aceea că, potrivit actualei legislații, singurul moment în care persoana care cere redobândirea cetățeniei trebuie să dovedească faptul că știe limba este la jurământ, unde trebuie să pronunțe cele 20 de cuvinte: „Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României“.
De asemenea, tot de la Ministerul Justiției aflăm că „autoritățile au mai constatat că în ultimii ani tot mai mulți cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii ce au aparținut în trecut statului român (n.r.- să zicem Rusia sau Belarus) au cerut redobândirea cetățeniei române în baza articolului 11”.
La începutul acestui an, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a afirmat că „revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver” și a inițiat un proiect de lege în acest sens.
Proiectul a fost adoptat de cele două camere ale Parlamentului, dar după ce a fost trimis spre promulgare la președinte Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională pentru încălcarea mai multor prevederi din Constituție.
Înalta Curte confirmă observația făcută de HotNews privind pragul de vârstă din lege
Noua lege prevedea mai multe măsuri care ar fi trebuit să prevină redobândirea cetățeniei române în mod fraudulos, de către persoane care nu au descendență românească. Printre măsuri introduse:
– cunoașterea limbii române de către toți cei care vor să-și redobândească cetățenia română, cel puțin la nivelul B1, cu excepția persoanelor care au împlinit 65 de ani.
Întrebat de HotNews dacă această excepție nu reprezintă o discriminare față de celelalte persoane, care nu au împlinit 65 de ani și care trebuie să învețe limba, Ministerul Justiției a răspuns că prevederea este identică cu cea din alte țări, precum Marea Britanie sau Ungaria, și că acestor persoane, din cauza vârstei, le-ar fi foarte dificil să învețe limba română la nivelul B1.
Totuși, unul dintre motivele pentru care Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională a fost exact excepția remarcată de HotNews.
Soluția (…) care vizează exceptarea persoanelor care au împlinit 65 de ani de la obligația de prezentare a dovezii cunoașterii limbii române, contravine dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Constituție, prin crearea premiselor apariției a două categorii de cetățeni români, unii cunoscători și alții necunoscători ai limbii naționale, cu evidenta ignorare a legăturii avute în vedere de textul constituțional între „unitatea poporului” și „egalitatea cetățenilor”, se arată în sesizarea Înalte Curții.
Dar nu numai prevederile referitoare la limba română din lege au fost considerate neconstituționale de Înalta Curte, ci și altele.
De exemplu, măsura că „acordare cetățeniei se poate dispune doar atunci când există certitudinea că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege, orice îndoială cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii” este neprevizibilă și nu respectă principiul bunei administrări, spune Înalta Curte. Judecătorii mai precizează că „autoritatea trebuie să-și bazeze decizia pe o certitudine, nu pe o incertitudine”.
În realitate, cum de foarte multe ori actele prezentate de solicitanții de cetățenie care ar trebui să dovedească descendența românească sunt eliberate de autoritățile altor state (Ucraina sau chiar Rusia, de exemplu), funcționarii români nu pot verifica autenticitatea acestora.
Există și alte argumente pentru care legea a fost atacată, toate acestea pot fi consultate aici.
Informații de context despre „fabricile” de cetățenii românești
În 2009, Guvernul României de la vremea respectivă a introdus posibilitatea ca toți cei care și-au pierdut cetățenia română în 1940, când teritoriile românești Nordul Bucovinei, Basarabia, Bugeac (sudul Basarabiei) au fost incluse în URSS, o pot redobândi printr-o procedură simplificată (atât ei cât și descendenții lor până la gradul al III-lea): nu trebuie să dovedească faptul că știu limba română, își pot menține domiciliul în străinătate, dar trebuie să probează cu acte descendența lor românească.
Cu alte cuvinte, trebuie doar să demonstreze că ei, părinții sau bunicii lor s-au născut pe unul din fostele teritorii românești care în prezent fac parte din Republica Moldova (Basarabia) și Ucraina (Nordul Bucovinei și Bugeac).
Datele oficiale furnizate de Ministerul Justiției din România arată că între 2010 și 2024 (luna martie) au fost înregistrare 958.713 cereri de redobândire a cetățeniei române prin procedura explicată mai sus, din care 86% cu menținerea domiciliului în străinătate a solicitantului.
Pentru cetățenii din statele ex- URSS, pașaportul românesc este important deoarece este un act de identitate al unui stat UE și deținătorul poate munci, face afaceri sau să se stabilească în orice țară membră.
Problema de fond cu aceste cereri de redobândire a cetățeniei române este aceea că statul român nu poate verifica efectiv dacă actele depuse la dosar de cetățeanul rus, ucrainean, moldovean etc sunt autentice sau falsificate.
În timpul documentării pentru investigația despre fabriciile de cetățenii românești din Rusia, o jurnalistă sub acoperire HotNews a vorbit cu directorul unei companii rusești care i-a explicat cum procedează: cu ajutorul unor funcționari corupți de la Arhivele din Republica Moldova (sau în Ucraina în alte cazuri) firma sa reușea să inventeze această descendență românească unei persoane care nu are nicio legătură cu respectivele teritorii.
Dacă, de exemplu, pe bunicii rusului născut la Moscova (să zicem), în perioada 1917-1940, îi chema Igor și Olena, rețeaua de falsificare a cetățeniei găsea niște nume ale unor persoane care s-au născut în aceeași perioadă în Basarabia, Nordul Bucovinei sau Bugeac și eliberau acte ca și cum ar fi vorba despre bunicii persoanei care cerea cetățenie română. Prețul cerut jurnalistei sub acoperire de directorul companiei rusești a fost de 7500 de euro pentru a obține cetățenia română prin această metodă.
Despre o altă metodă practicată de „intermediari” am aflat în timp ce documentam la Cernăuți (Ucraina) articolul despre fabricile de cetățenii românești din Ucraina.
Pentru că autoritățile din România nu au efectiv cum să verifice actele de la la Starea Civilă din Ucraina, acestea sunt contrafăcute primitiv, la calculator, iar apostila care este obligatorie pentru supralegalizarea actelor oficiale străine este copiată de la un alt act oficial.
De exemplu, un cetățean ucrainean solicită de la o instituție publică din Ucraina un certificat de naștere, iar acest act trebuie apostilat.
Apostila respectivă, cu număr de înregistrare autentic, este copiată și folosită pentru certificarea „extrasului” din Registrul de stat care ar trebui să dovedească descendența românească.
Acest act falsificat ajunge în România la funcționarii de la ANC care, dacă au suspiciuni și vor să verifice, pot cel mult întreba la Ministerul Justiției din Ucraina dacă respectivul număr de înregistrare este unul real. Și cum acesta este unul real (de pe certificatul de naștere) atunci nu au decât să-l ia de bun.
Care este dimensiunea fraudei?
Nu există un răspuns general, dar avem suficiente indicii că numărul cetățeniilor obținute fraudulos este mare.
Într-un răspuns oficial trimis HotNews la sfârșitul lui 2023, ANC a spus că „în ultimele 12 luni, în peste 850 de dosare s-au confirmat suspiciunile de fals”.
Într-o altă adresă, ANC face precizarea că între 1 ianuarie și 8 mai 2023, instituția a respins 1039 cereri privind cetățenia română depuse de cetățeni ruși, o mare parte dintre acestea pe motive de suspiciuni de fals. În aceeași perioadă, 1015 cereri depuse de ruși în baza articolului de lege referitor la redobândirea cetățeniei române au fost aprobate.
Surse bine documentate din administrația regiunii Cernăuți, Ucraina, spun că peste 60% din populația raionului (regiunii) a dobândit cetățenia română în ultima perioadă, deși datele de la recensământul din 2001 arată că mai puțin de 25 % din populația regiunii e reprezentată de etnici români (deci oameni care ar putea fi îndreptățiți la pașaportul românesc).
De ce spun autoritățile că nu putem intra în programul Visa Waiver fără modificarea Legii cetățeniei?
Singurul răspuns pe care HotNews l-a primit la această întrebare a fost într-o adresă semnată de Alina Gorghiu în care precizează: „proiectul de lege prevede procese verificabile și sigure pentru a asigura că solicitanții de cetățenie au o documentație legitimă și o identificare confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română”.
Putem în schimb specula că americanii sunt mai atenți la cei care le intră pe teritoriul propriu, decât au fost până acum românii.
