Estimările privind exporturile de muniții ale Serbiei care au ajuns în Ucraina prin intermediul unor terți se ridică la aproximativ 800 de milioane de euro – o sumă pe care președintele Aleksandar Vučić a indicat-o că este în general exactă – de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. El a prezentat situația ca pe o oportunitate de afaceri, insistând că nu va fi de nicio parte în acest război, notează Financial Times.
„Acesta este o parte a revigorării noastre economice și este important pentru noi. Da, ne exportăm muniția”, a spus el într-un interviu. „Nu putem exporta în Ucraina sau în Rusia . . . dar am avut multe contracte cu americani, spanioli, cehi, alții. Ceea ce fac ei cu asta până la urmă este treaba lor”.
„Chiar dacă știu [unde ajunge muniția], asta nu este treaba mea. Treaba mea este să asigur faptul că ne ocupăm legal de muniția noastră, că o vindem . . . Trebuie să am grijă de oamenii mei și atât. Asta e tot ce pot spune. Avem prieteni la Kiev și la Moscova. Aceștia sunt frații noștri slavi”, a mai spus președintele sârb.
Serbia nu este nici membră a NATO, nici a UE, iar poporul ei are de multă vreme un atașament sentimental față de Rusia, în timp ce poartă un resentiment vestulului după campania NATO de bombardare a țării lor în 1999. Belgradul contează de asemenea pe Moscova să blocheze recunoașterea internațională a Kosovo, fosta provincie sârbă recunoscută de majoritatea statelor occidentale, dar care este oprită de Rusia și China din a aderara la ONU.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic spunea după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia că sprijină pe deplin integritatea teritorială a țării invadate, dar nu va impune sancţiuni Moscovei.
Naţiuni slave şi creştine ortodoxe, sârbii şi ruşii au relaţii fraterne de secole. Aproximativ 83% dintre cetăţenii sârbi consideră Moscova un „prieten” al Belgradului, potrivit unui sondaj realizat în 2021 de Institutul de Afaceri Europene.
