În primele 5 luni din acest an, între 50-100 de camioane cu deșeuri declarate în acte bunuri second-hand sau donații au tranzitat România, transportând peste 2.000 de tone de materiale cu mari suspiciuni de a fi în fapt deşeuri şi resturi, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet.
„Foarte mulţi (n.r. traficanți) folosesc ca acoperire în operațiunile de trafic de deşeuri sau substanţe periculoase, obiectele folosite, așa zisele second-hand”, a declarat Mircea Fechet, deținătorul portofoliului Mediului, ca răspuns la o interpelare parlamentară.
Marfa intră pe la frontiera vestică a României (Arad, Bihor), iar o parte ajunge în Bulgaria sau Ucraina, a spus membrul Guvernului.
De multe ori însă, obiectele second-hand nu pot fi folosite. Ele ajung fie în depozitele de deşeuri autorizate, sau chiar mai rău, sunt efectiv aruncate la marginea localităților, sau în ape de suprafaţă, uneori sunt incendiate generând poluare extremă.
Austria, Olanda și chiar Benelux, dar mai ales Germania şi Italia, cu mult mai multe curse spre România, sunt zonele predilecte de unde se expediază astfel de mărfuri. Fechet admite că rețelele de traficanți profită de slăbiciunile sistemului de control.
„Verificarea intră în mare parte în aria de competență a Autorității Naționale pentru Protecţia Consumatorilor sau trec în afara programului de lucru al ANPC/GNM, în week-end, respectiv zilele de sărbători legale, când se asigură cu greu prezența comisarilor”, a spus ministrul.
Ce deșeuri intră în România
Cea mai mare problemă identificată o reprezintă în continuare deşeurile de haine și textile uzate, încălțăminte uzată, vehicule scoase din uz, deşeuri de aparatură electrică şi electronică disimulate în echipamente electrice şi electronice, în special panouri fotovoltaice.
Ce resturi a identificat Ministerul Mediului? Tonere de imprimante golite, anvelope uzate/deşeu, diverse obiecte de uz casnic, în general. Ele sunt de multe ori amestecate cu deşeuri chiar periculoase cum ar fi acumulatori auto uzaţi. Ministrul Fechet spune că astfel se reușește să se ocolească sistemele de monitorizare a operaţiunilor cu deşeuri, prin declaraţii verbale și o susținere a punctului de vedere că de fapt se transportă bunuri şi nu deşeuri.
Deșeurile periculoase pot afecta sănătatea umană atunci când sunt inhalate, atinse sau ingerate. Ele pot provoca boli grave, malformații, sterilitate, cancer sau chiar deces. Deșeurile periculoase pot, de asemenea, să contamineze mediul, cauzând poluarea solului, a aerului și a apei și o degradare a ecosistemelor. Astfel de deșeuri pot provoca reacții fizice, cum ar fi explozii, pot forma vapori toxici sau pot prezenta pericole imediate de incendiu, a subliniat oficialul, în răspunsul său către Parlament.
În primele 5 luni, situația stă în felul următor:
- 1424 transporturi ce au tranzitat prin România;
- 107 transporturi cu deşeuri pentru export;
- 410 transporturi cu produse second-hand ce au avut ca destinație ONG-uri, fundații, etc.;
- 99 transporturi cu mărfuri second-hand respinse deoarece nu îndeplineau condițiile de intrare pe teritoriul României;
- 67 transporturi cu deşeuri respinse în punctele de trecere la frontieră ce aveau ca destinaţie instalații de valorificare pe teritoriul României;
- 11 transporturi cu deşeuri respinse destinate exportului, în punctele de trecere la frontieră.
