Decizia instanței vine în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în România și Franța, în cadrul unei anchete privind o fraudă de 30 de milioane de euro.
Fostul acționar al clubului Dinamo este acuzat că a emis scrisori false de garanție pentru proiecte finanțate din fondurile Uniunii Europene și naționale.
Ar fi desfășurat întreaga activitate în numele unei societăți înregistrate în Spania, folosind documente false și inexacte.
Acuzațiile aduse omului de afaceri nu ar avea nicio legătură cu activitatea lui în cadrul clubului Dinamo.
Dorin Şerdean, trimis în judecată de Parchetul European pentru o fraudă de 13 milioane de euro
Fostul preşedinte şi acţionar majoritar al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti Dorin Şerdean a fost trimis în judecată de Parchetul European (EPPO) – structura din Bucureşti pentru o fraudă de 13 de milioane de euro care implică fonduri europene şi naţionale.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, dosarul a fost înregistrat marţi la Tribunal Bucureşti, părţi civile fiind Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi firmele SENGHER SISTEME SRL, OLD&NEW CONSTRUCT SRL, WAGRAMER TERMO 2000 SRL, CONDOR PĂDURARU SRL şi TOP DECON SRL, scrie Agerpres.
Conform unui comunicat al EPPO, Parchetul European din Bucureşti a trimis un dosar penal Tribunalului Bucureşti, în care un fost preşedinte al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti a fost inculpat pentru fraudă.
Acuzațiile pe care i le aduc procurorii lui Dorin Șerdean
Dorin Şerdean, care se află în prezent în arest preventiv, este suspectat că a emis 18 scrisori de garanţie false către adjudecatari ai proiectelor finanţate din fonduri UE şi naţionale, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune. Se crede că acesta a desfăşurat activitatea în numele unei firme înregistrate în Spania sub controlul său, folosind documente false şi inexacte.
Potrivit probelor strânse în timpul percheziţiilor, în perioada mai 2020 – martie 2022 Șerdean a reuşit să depună, prin diverşi intermediari şi reprezentanţi ai şase societăţi comerciale, documente inexacte şi false către autorităţile contractante în cadrul unor proiecte finanţate în principal din fonduri UE.
Utilizarea acestor documente a dus la un câştig nejustificat de aproximativ 13 milioane euro, din care 11 milioane euro proveneau din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) al UE.
În cauză a fost investigată o metodă de a furniza scrisori de garanţie false beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune.
Din cercetări a reieşit că, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanţare UE, ar fi fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare, care nu ar fi dispus de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate. În special o bancă fictivă, care ar opera în Insulele Comore, ar fi emis scrisori de garanţie prin care ar fi asigurat autorităţilor publice din România plata unor sume, în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.
În mod similar, instituţii financiare, care ar opera în Cehia, Letonia şi Spania, ar fi emis scrisori de garanţie pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru şi fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate.
Conform EPPO, pentru proiectele care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară, care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect.
În cauză a fost investigată o metodă de a furniza scrisori de garanţie false beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune.
Din cercetări a reieşit că, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanţare UE, ar fi fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare, care nu ar fi dispus de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate. În special o bancă fictivă, care ar opera în Insulele Comore, ar fi emis scrisori de garanţie prin care ar fi asigurat autorităţilor publice din România plata unor sume, în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.
În mod similar, instituţii financiare, care ar opera în Cehia, Letonia şi Spania, ar fi emis scrisori de garanţie pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru şi fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate.
Conform EPPO, pentru proiectele care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară, care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect.
