Misiunea arheologică lucra în apropierea mausoleului lui Aga Khan, în sud-estul Egiptului, și a descoperit „33 de morminte” datând din perioada târzie (între 712 și 332 î.Hr.) și din perioada greco-romană (între 332 î.Hr. și secolul al IV-lea d.Hr.), a precizat Ministerul Turismului și Antichităților într-un comunicat.
Arheologii au găsit „unelte funerare și rămășițe de mumii care aruncă lumină asupra bolilor” prevalente în acea perioadă, potrivit aceleiași surse.
„Unele dintre mumii prezentau semne de anemie, malnutriție, boli pulmonare, tuberculoză și osteoporoză”, a declarat Patricia Piacentini, șeful omologului italian al misiunii și profesor de egiptologie la Universitatea din Milano.
Din 2018, misiunea egipteano-italiană excavează zona din jurul mausoleului Aga Khan, pe malul vestic al Nilului, vizavi de centrul orașului Aswan, unde este îngropat Sultan Mohammad Shah, considerat cândva cel mai bogat om din lume.
Egiptul anunță în mod regulat descoperiri arheologice, pe care unii experți le califică mai degrabă ca fiind de natură politică și economică decât științifică.
Această țară de 106 milioane de locuitori, aflată într-o gravă criză economică, se bazează pe sectorul turismului (care asigură două milioane de locuri de muncă și peste 10% din PIB) pentru a-și redresa finanțele. Guvernul său se așteaptă la 30 de milioane de turiști pe an până în 2028, față de 13 milioane înainte de Covid-19.
