Bruce Springsteen se ține încă bine la 75 de ani. A avut peste 100 de concerte în 2023 și 2024, iar fiecare dintre ele depășește trei ore. Are concerte programate până în luna iulie 2025. De unde își ia energia pentru un program atât de istovitor? Este vorba de dieta „one meal a day” (o masă pe zi – n.red.), scrie The New York Times.
„Mănânc fructe dimineață și apoi iau cina. Asta mă menține suplu și vioi”, spunea artistul luna trecută pentru The Times of London.
Deși artistul cunoscut și cu porecla The Boss nu a spus explicit, consumul unei singure mese pe zi (cunoscută ca dieta OMAD) este cumva o formă extremă de post intermitent. Forma standard a acestuia presupune o limitare strictă a meselor la anumite intervale, cum ar fi între orele 12 și 20. Însă dieta OMAD comprimă această fereastră de timp într-o singură oră, astfel încât obții toate caloriile necesare într-o singură repriză.
Riscurile unei singure mese pe zi
Cercetările privind beneficiile pentru sănătate ale postului intermitent sunt limitate și chiar în mai mare măsură în ce privește dieta OMAD. Iată ce știm despre ea. Și ce nu știm.
„O masă pe zi nu este o idee bună”, spune dr. Caroline Apovian, specialist în obezitate la Brigham and Women’s Hospital.
Dr. Apovian este o susținătoare a postului intermitent în general și îl recomandă multor pacienți care suferă de obezitate. Prin comparație cu alte diete care cer contabilizarea caloriilor sau renunțarea la unele alimente, postul intermitent este o modalitate relativ simplă de a ține sub control ceea ce mănânci.
Însă pentru cei mai mulți oameni, dieta OMAD ar fi un dezastru, spune specialista. „Dacă le spun pacienților mei să mănânce o masă pe zi, vor fi înfometați toată ziua”, a adăugat. Atunci este probabil să mănânce prea mult la cină pentru că se vor apuca de tot ce găsesc prin casă.
De asemenea, poate fi problematic să obții toate caloriile necesare la o singură masă, mai ales dacă ești o persoană activă. Mark P. Mattson, profesor asistent în neuroștiință la Școala de Mediciă a Universității Johns Hopkins, spune că persoanele care țin dieta OMAD probabil nu o urmează cu strictețe. E mai probabil că mănâncă mai des decât o singură dată pe zi și poate că o fac într-un interval de patru ore decât una singură.
Dr. Apovian recomandă să încerci să mănânci între răsărit și apus, ceea ce este o formă de post intermitent. Ea sugerează un mic dejun bogat în proteine și mesele celelalte cu multe proteine, fructe, legume și cereale integrale. După orele 18 sau 19, ar trebui să nu mai mănânci.
Și dr Mattson respectă un program de post intermitent, mâncând exclusiv între orele 12 și 18. În opinia sa, dieta tipic americană – trei mese pe zi, plus gustări, începând la scurtă vreme după trezire până aproape de culcare – este în discordanță cu modul în care oamenii și alte animale au evoluat din vremurile când hrana nu era la îndemână. „Genele noastre și sistemele celulare sunt adaptate să funcționeze foarte bine într-o stare de privare de hrană”, a adăugat el.
Studii științifice neconcludente
Studiile pe postul intermitent tind să aibă multe limitări. Sunt făcute de obicei pe grupuri mici de oameni în perioade scurte de timp, iar rezultatele lor sunt deseori echivoce. „Știința e în haos”, a declarat Alice H. Lichtenstein, profesor la Tufts University.
Unele studii limitate sugerează că postul intermitent poate ajuta unii oameni să slăbească. Într-o cercetare privind dieta OMAD, s-a ajuns la concluzia că 11 adulți activi din punct de vedere fizic și cu greutate normal care au mâncat o singură dată pe zi, seara, timp de 11 zile, au pierdut ceva mai multă greutate și au ars mai multă grăsime decât atunci când au consumat același număr de calorii cu trei mese pe zi.
Alte cercetări arată că atunci când subiecții își limitează mâncatul la anumite ore din zi, ei ajung să consume mai puțin calorii în general. Această reducere a caloriilor – nu intervalul în care sunt consumate – poate duce la pierderea în greutate.
Cercetările lui dr. Mattson sugerează că alternanța între mese și pot ar putea provoca procese celulare care să îmbunătățească regularizarea zahărului din sânge, ar reduce inflamațiile și să determine celulele să gestioneze mai bine diverse forme de stres.
Însă dr. Lichtenstein susține că rezultatele științifice nu sunt clare și că nu există o abordare care să se potrivească tuturor în ce privește modul în care cineva mănâncă.
„Toți avem un program diferit. Dacă cineva are succes mâncând doar între 7 dimineața și 5 după-amiaza, e minunat. Dar pentru multă lume, asta s-ar putea să nu funcționeze foarte bine”, a conchis dr. Lichtenstein.
