Forțele NATO sunt insuficiente în Marea Neagră, cea mai vulnerabilă în fața amenințării Rusiei, spune Yordan Bozhilov, președintele Forumului de Securitate de la Sofia și fost ministru adjunct al apărării. Totuși, Alianța este mai concentrată pe regiunea Baltică, decât pe țările din flancul estic, iar expertul bulgar explică de ce.
- Într-un articol în cadrul proiectului european Pulse, HotNews.ro și Mediapool.bg au analizat planurile NATO pentru România și Bulgaria. Articolul a fost realizat de Sebastian Pricop și Victor Cozmei (Hotnews – România) și Nikola Lalov (Mediapool – Bulgaria)
Agresiunea militară a lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei a confirmat că țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România și Bulgaria, sunt cele mai riscante puncte ale Alianței. Atunci s-au format patru grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, pe modelul celor din Polonia, Lituania, Letonia și Estonia, înființate după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014.
Ce s-a întâmplat de atunci și cum se pregătește NATO în țările din flancul estic, care au cerut consolidarea prezenței militare americane în regiune?
„În contextul derulării războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, la cele mai recente Summituri NATO – de la Madrid (2022) și de la Vilnius (2023), statele aliate au luat decizia politică de accelerare a consolidării posturii de descurajare și apărare, în același timp cu îndeplinirea sarcinilor fundamentale ale Alianței, cu accent pe apărarea colectivă, într-o abordare 3600”, a transmis Ministerul Apărării într-un răspuns pentru HotNews.ro.
„Țările baltice vorbesc cu o singură voce, foarte tare”
Tensiunea puternică din Marea Neagră, apropierea de operațiunile militare și starea de tranziție a forțelor armate din Bulgaria și România necesită măsuri suplimentare pentru securitatea regiunii.
„Țările baltice vorbesc cu o singură voce, foarte tare, și de aceea NATO se concentrează mai mult pe regiunea baltică. Acum, Marea Neagră este mult mai vulnerabilă la provocările și acțiunile militare ale Rusiei. Bulgaria, România și Turcia nu au reușit, pentru foarte mult timp, să ajungă la o înțelegere cu privire la care este rolul NATO în Marea Neagră”, a comentat Yordan Bozhilov, președintele Forumului de Securitate de la Sofia și fost ministru adjunct al apărării, pentru Mediapool.
Potrivit acestuia, dacă Rusia decide să provoace NATO, acest lucru se va întâmpla în Marea Neagră.
„Regiunea este aproape de ostilități, Rusia are multe atuuri, iar forțele NATO sunt încă insuficiente. Acest lucru se datorează în mare parte politicii Turciei de a nu permite accesul navelor NATO din țările din afara Mării Negre”, a adăugat el.
Din acest motiv, cooperarea dintre Bulgaria și România este esențială pentru Alianță și necesită eforturi suplimentare. Aceasta se consolidează, dar există încă multe oportunități de dezvoltat, inclusiv în ceea ce privește securitatea în Marea Neagră și acțiunile lor în cadrul NATO.
„A fost agreat că, pentru a avea o postură aliată de descurajare și apărare credibilă și eficientă, un element cheie îl reprezintă susținerea logistică, în sprijinul implementării planurilor de apărare adoptate la Vilnius. Din punct de vedere practic, aceasta presupune acordarea unei priorități ridicate, atât în plan național cât și la nivel aliat, îmbunătățirii mobilității militare, iar România şi statele din regiune, inclusiv Bulgaria, sunt pe deplin implicate în acest proces”, a precizat ministerul român al Apărării.
Grupurile de luptă
Consolidarea flancului estic se realizează prin desfășurarea grupurilor de luptă NATO în România și Bulgaria.
Țara cadru a grupului de luptă din Bulgaria este Italia, iar a celui din România – Franța. Planurile sunt de a dezvolta cele două grupuri în brigăzi, dacă este necesar.
În acest scop, ambele țări trebuie să pregătească infrastructura necesară. Bulgaria a revendicat ca bază a grupului de luptă zona militară „Kabile” de lângă Yambol, iar România a stabilit baza grupului la Cincu, județul Brașov.
„Ambele proiecte au un scop similar – să ofere posibilitatea de a găzdui un număr suplimentar de militari NATO”, a subliniat Bozhilov.
Potrivit acestuia, scopul desfășurării de forțe NATO suplimentare este de a consolida capacitatea de apărare, deoarece țările de pe flancul estic au cele mai puține capacități de apărare.
„Acest lucru va crește, de asemenea, forța de descurajare. Tocmai de aceea, grupurile de luptă nu sunt forțe naționale. Ar putea fi necesară creșterea acestor forțe, dar depinde de situație. În plus, există, de asemenea, planuri secrete ale NATO privind modul de acțiune în caz de nevoie. Foarte important este mai mult ca NATO să aibă un potențial de descurajare”, a subliniat expertul.
Grupul de luptă din România
Grupul de luptă de pe teritoriul României este coordonat de Franța și ar trebui să fie dezvoltat la nivelul unei brigăzi, aproximativ 4.000 de militari, în 2025. În prezent sunt ]n jur de 1.000 de militari.
Franța asigură cea mai mare parte a forței, bazându-se și pe 50 de tancuri Leclerc.
Alte echipamente includ obuziere Caesar, sisteme de rachete LRU – echivalentul francez al HIMARS-urilor americane, tancuri ușoare pe roți AMX-10 RC și alte tipuri de vehicule și echipamente blindate.
Din grup mai fac parte România, Portugalia, Belgia și alte țări.
România va acoperi costurile de găzduire (dezvoltarea bazei, cazare, logistică locală și națională etc.), dar și costurile operaționale (combustibil, unele muniții, unele lucrări de întreținere etc.).
Alte țări, cum ar fi Franța, acoperă unele costuri legate de echipamentele lor specifice.
În același timp, în România se construiește cea mai mare bază NATO din Europa, estimată la 2,5 miliarde de euro, care va fi destinată pentru 10.000 de militari.
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este situată la 12 kilometri de cea mai mare stațiune românească, Mamaia, care începe imediat la nord de Constanța.
La bază sunt desfășurate și avioane de luptă aliate, care au ca scop întărirea securității spațiului aerian.
„Valoarea totală a investiției, conform prevederilor H.G. nr. 781 din 4 noiembrie 2019, este de 12,17 mld. lei, iar durata de implementare estimată a proiectului este de 20 ani. Finanțarea obiectivului de investiții se va realiza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, a precizat Ministerul Apărării într-un răspuns pentru HotNews.
Grupul de luptă din Bulgaria
Bulgaria, la rândul său, trebuie să pregătească baza „Kabile”, în apropiere de orașul Yambol, în care să desfășoare o brigadă multinațională NATO.
Bulgaria este în întârziere semnificativă în ceea ce privește implementarea proiectului, care, potrivit calculelor Ministerului Apărării, va costa peste 100 de milioane de leva (50 de milioane de euro).
Bulgaria a decis să se bazeze pe agenția de întreținere a NATO pentru a proiecta infrastructura pentru proiect, ceea ce a întârziat și mai mult proiectul și se așteaptă ca acesta să fie mai scump.
Această decizie a fost luată din cauza problemelor sistemice ale Ministerului bulgar al Apărării de a implementa proiecte mari de infrastructură. Acestea devin semnificativ mai scumpe și există adesea suspiciuni de corupție.
În timp ce Bulgaria pregătește baza, militarii vor fi cazați în corturi și alte soluții temporare.
Un grup de luptă al batalionului NATO este staționat în prezent în Bulgaria, dar trebuie să fie transformat în brigadă.
Conform standardelor NATO, un grup de luptă are aproximativ 1.300 de soldați, iar o brigadă aproximativ 5.000.
Grupul de luptă din Bulgaria este condus de Italia. În afară de Italia, din grupul de luptă mai fac parte Bulgaria cu o companie de manevră, o echipă de poliție militară și personal militar la cartierul general, Statele Unite cu o companie de manevră, Muntenegru cu un pluton de infanterie ușoară, Grecia, Albania, Macedonia de Nord și Turcia.
Unde ar trebui să se dezvolte cooperarea dintre Bulgaria și România?
„Bulgaria și România au făcut multe lucruri. Avem un acord de cooperare, acorduri de poliție aeriană, dar putem face mult mai mult”, comentează Yordan Bozhilov.
„Avem o comunicare foarte bună, dar ambele părți pot și ar trebui să coopereze mai mult. Să desfășurăm mai multe exerciții comune, să implementăm mai multe proiecte comune, inclusiv achiziții comune de armament și echipamente. Ambele părți se află mai mult sau mai puțin la același nivel – tranziția către o armată NATO modernă”, concluzionează el.
Subiectul achizițiilor comune de armament a fost discutat de ani de zile, dar din cauza diverselor interese de afaceri, proiectele comune nu au putut fi realizate deocamdată.
–
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
