„Nu avem altă opțiune decât să recuperăm ceea ce a fost ocupat. Altfel, starea de război va continua la nesfârșit”, a spus Budanov, pentru publicația americană, potrivit The Kyiv Independent.
Elveția a organizat un summit pentru pace la începutul acestei luni, în cadrul căruia Ucraina a încercat să obțină sprijin pentru „formula sa de pace”, propunere care include restabilirea granițelor naționale. Rusia nu a fost invitată la evenimentul din Elveția.
În timpul interviului, șeful spionajului militar ucrainean și-a mai exprimat convingerea că președintele rus Vladimir Putin nu va folosi arme nucleare tactice pe câmpul de luptă.
„Ce folos ar avea? Nu avem concentrări mari de trupe pentru care astfel de arme nucleare ar fi adecvate”, a afirmat Budanov, adăugând că străpungerea liniilor de apărare ucrainene ar putea fi făcută cu arme convenționale, evitându-se astfel riscurile politice mai mari cauzate de o eventuală escaladare nucleară.
Budanov a vorbit, de asemenea, despre necesitatea privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune pentru atacarea teritoriului rus, lucru pe care Ucraina l-a făcut din ce în ce mai des în ultimele luni. În plus, Budanov a spus că el crede că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune ar putea fi folosite pentru a distruge podul Kerci.
Podul face legătura între Rusia continentală și peninsula Crimeea, anexată de Moscova, și reprezintă de mult timp o rută de aprovizionare crucială pentru armata rusă din Ucraina.
Construcția podului, cu o lungime de 19 kilometri, a început după anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, și a fost finalizată în 2018.
Podul a fost grav avariat în urma atacurilor ucrainene din octombrie 2022 și iulie 2023. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Marinei Militare ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a declarat la începutul acestei luni că distrugerea podului nu va mai fi la fel de eficientă din punct de vedere militar, deoarece Rusia nu se mai bazează atât de mult pe el în scopuri militare.
În cadrul interviului, Budanov a discutat, de asemenea, despre o posibilă victorie a lui Donald Trump în alegeri prezidențiale din noiembrie din SUA, descriind atitudinea lui față de un astfel de scenariu ca fiind „calmă”.
„Alegerile voastre (din SUA, n.r.) sunt foarte imprevizibile. Dacă analizați discursurile sale publice, el (Donald Trump, n.r.) și-a schimbat poziția de mai multe ori. Iar puterea sistemului vostru este că nu permite unui singur individ să ia decizii în mod unilateral!”, a punctat generalul Budanov.
Cine ar putea găzdui al doilea summit pentru pace
Ucraina consideră că un al doilea summit care să analizeze propunerile Kievului pentru pacea cu Rusia ar putea fi găzduit de o ţară din Sudul global, a declarat vineri un înalt oficial, citat de agenţia de presă Interfax-Ukraina.
Peste 90 de ţări au participat la primul summit din Elveţia săptămâna trecută, Ucraina căutând un sprijin larg pentru planul său de a pune capăt războiului început în urmă cu aproape 28 de luni cu invazia rusă pe scară largă.
Moscova, care nu a fost invitată, a calificat rezultatul summitului – un comunicat semnat de majoritatea participanţilor, dar nu şi de India, Brazilia şi Arabia Saudită – ca fiind „aproape zero”.
„Avem mai multe ţări (care se oferă să-l găzduiască, n.r.) şi pot spune cu un grad ridicat de probabilitate că un astfel de summit ar putea avea loc într-una dintre ţările din Sudul global”, a declarat consilierul prezidenţial Ihor Jovkva, potrivit Agerpres.
Ucraina doreşte ca următorul summit să fie convocat înainte de sfârşitul anului, a spus el, adăugând că Rusia ar putea fi invitată dacă este pregătită să ia în considerare foaia de parcurs prezentată de Ucraina şi nu lansează ultimatumuri.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat pe 14 iunie că Rusia va pune capăt războiului din Ucraina dacă Kievul va fi de acord să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi să cedeze integral patru regiuni revendicate şi parţial ocupate de Moscova – cereri respinse de Kiev ca fiind echivalente cu capitularea.
Jovkva a refuzat să numească gazdele potenţiale, afirmând că aceasta ar ajuta Rusia să submineze eforturile diplomatice.
Sprijinit de majoritatea ţărilor occidentale, Kievul şi-a intensificat eforturile pentru a obţine susţinerea ţărilor din Sudul global şi al naţiunilor asiatice, istoric mai apropiate de Rusia şi mai ambivalente cu privire la războiul Moscovei în Ucraina.
China, care a proclamat un parteneriat „fără limite” cu Rusia cu câteva zile înainte ca Moscova să-şi lanseze invazia, nu a participat la summit. China se prezintă ca neutră şi neagă că ar fi furnizat Moscovei arme sau muniţii.
Declaraţia responsabilului de la Kiev a venit după ce Putin a afirmat joi, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul miniturneului său asiatic, în Coreea de Nord şi Vietnam, că „retragerea trupelor ruse din Ucraina nu se va întâmpla niciodată”, aşa cum cere Kievul, potrivit presei ruse.
Retragerea trupelor ruse din teritoriile ocupate, aşa cum cere Ucraina, „se pare că nu se va întâmpla niciodată”, iar dorinţa politicienilor occidentali de a provoca Rusiei o „înfrângere strategică pe câmpul de luptă” nu va face decât să forţeze Kremlinul să „meargă până la capăt”, a declarat Putin joi seara, potrivit publicațiilor ruse independente Meduza.io şi Svoboda.org.
„Politicienii din ţările occidentale spun că vor să obţină înfrângerea noastră strategică, dar pentru Rusia aceasta ar însemna sfârşitul statalităţii sale, atunci apare întrebarea – de ce ar trebui să ne fie frică, nu este mai bine să mergem până la capăt?”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro
