Mugur Isărescu se afla la o conferință a guvernatorilor din țările membre ale Băncii Reglementelor Internaționale, o organizație internațională de bănci centrale. Doi economiști tocmai demonstrau cum bursa crește și nu există nicio problemă când, brusc, s-a întâmplat ceva.
Banca Reglementelor Internaționale se întrunește, de regulă, la Basel, în Elveția. Vin guvernatorii mai multor bănci centrale. Mugur Isărescu era în sală.
„Am avut, ca invitați, doi matematicieni americani, care făcuseră studii aprofundate despre piața de capital. Ei ajunseseră la concluzia că piața de capital va continua să crească, pe termen nelimitat, ceea ce va aduce multă bogăție și bunăstare tuturor celor care înțeleg dinamica acestei piețe. Cei doi au dat explicații amănunțite, au arătat un colțișor din modelele sofisticate pe care se fundamenta, irefutabil, concluzia lor”, a povestit Mugur Isărescu. Episodul relatat de guvernator este reprodus, într-un articol în Contributors, de Eugen Rădulescu, economist și consilier la BNR al lui Isărescu.
„Și până la urmă cine plătește?”
Din sală, unul dintre participanți, economist reputat și cu o îndelungată experiență în activitatea băncii centrale, s-a arătat neîncrezător. Modelele sunau bine, dar lui i se părea ceva nesustenabil. „Bun, și până la urmă cine plătește?”, i-a întrebat economistul pe cei doi cunoscuți și respectați matematicieni. ”Cei doi au explicat că… nimeni, că totul va merge minunat la nesfârșit”.
A urmat pauza de masă, după care era programată o a doua sesiune, pentru a continua și detalia tema creșterii pieței, relatează Rădulescu ceea ce a povestit Isărescu.
Începea criza mondială
Numai că a doua sesiune nu a mai avut loc: era 15 septembrie 2008 când, la New York, tocmai se anunțase falimentul băncii Lehman Brothers. Piața era într-o derivă de nedescris. Fiind consultanți pentru mari bănci de investiții, cei doi au luat primul avion către State, pentru a vedea dacă și cât anume se mai putea salva. Începea criza economică mondială, cea mai recentă criză majoră prin care am trecut.
Similitudinea cu situația de astăzi
„Cei doi erau matematicieni redutabili, modelele lor erau foarte sofisticate și iși arătaseră fiabilitatea timp de mai mulți ani. Doar că ei se bazau strict pe analize econometrice, pe corelații de variabile ce păreau extrem de solide, însă de fapt ei nu aveau nici cea mai modestă înțelegere a fenomenelor economice din spatele acelor modele”, scrie specialistul din BNR, în continuarea poveștii.
Poziția lui Rădulescu vine după ce, de ceva vreme, în mediile economice se discută despre posibilitatea unei contracții a ritmului de creștere. Unii responsabili guvernamentali au răspuns optimist, că nu se prefigurează o criză. În România, cheltuielile bugetare au crescut. Acesta este contextul actual.
„Suntem mai săraci, dar preferăm să aruncăm banii pe fereastră”
„Este de dorit ca un pic de circumspecție, de umilință, să fie adaugat la o concluzie ce ar rezulta, aparent, definitiv”, atrage atenția economistul din BNR. El insistă pe ceea ce consideră pericolul cryptomonedelor: „Întreaga propagandă în favoarea crypto a fost o lungă, chiar dacă bine articulată, listă de minciuni și jumătăți de adevăruri”.
„Îi înțeleg pe entuziaștii crypto, cei care au înghițit pe nemestecate toate gogoșile servite de păpușarii sistemului, adică toți Satoshi Nakamoto, care au speculat în special naivitatea și entuziasmul celor foarte tineri”, spune economistul. El atrage atenția că „datele colectate la nivelul UE arată un fenomen îngrijorător: în medie la nivelul țărilor membre, 6% dintre cei care au răspuns unui chestionar au investit în crypto anul trecut. Pentru România, cifra este de 8%. Nu doar că suntem mai săraci, dar preferăm să aruncăm banii pe fereastră, în loc să îi investim în altceva decât fum”.
Tentația riscului: pariuri și criptomonede
Observația lui Rădulescu vine după ce un alt responsabil din BNR, directorul adjunct Florian Neagu, de la direcția de stabilitate, a prezentat, în iunie 2024, un raport al băncii centrale în care s-a semnalat apetenţa românilor pentru risc. Apetența este vizibilă atât în sumele cheltuite la jocurile de noroc, cât și la cele plasate în sfera criptomonedelor. Cele mai multe tranzacţii făcute de români cu cardul merg în zona jocurilor de noroc, a declarat Neagu. Volumul acestora este de 10 miliarde de lei dintr-un total de 100 miliarde.
În ambele domenii, pariuri și criptomonede, populaţia noastră depăşește media europeană la tranzacții online.
„Aceste crypto nu produc nimic și nu vor produce nimic niciodată. Orice ar reieși din cine știe ce model matematic”, conchide consilierul lui Mugur Isărescu, în articolul din Contributors.
