Printr-un amendament la Legea vânătorii, Parlamentul a decis că numărul maxim de urși care pot fi omorâți legal anual va fi de 426. Numărul este împărți între fondurile de vânătoare. Cele trei județe fruntașe la cota de prevenție sunt Harghita (73 exemplare), Covasna (54) și Brașov (45), scrie publicația de investigații Snoop.
La cota de prevenție se adaugă cota de intervenție de 55 de urși care mai pot fi împușcați sau relocați, după caz, în situațiile de urgență, dacă au produs pagube sau sunt agresivi.
Cum se împart urșii la asociațiile de vânători
Repartiția cotei de prevenție între fondurile de vânătoare s-a făcut, arată proiectul de lege adoptat luni, 15 iulie, de Camera Deputaților, nu în mod egal, ci în funcție de numărul incidentelor cu animale sălbatice care au avut loc de-a lungul timpului și ținând cont de numărul de derogări oferite în trecut.
De exemplu, fondul de vânătoare Sâmbăta din județul Brașov primește un exemplar drept cotă de prevenție. Fondul de vânătoare Ojdula, județul Covasna, are alocat, conform anexelor din proiectul de lege, patru urși. Deci poate împușca fără vreo altă autorizație cel mult patru urși.
Județul Covasna are alocați în total 54 de urși, număr care se împarte între 29 de fonduri de vânătoare. Județului Brașov i-au revenit 45 de urși, Mureș – 43, Buzău și Sibiu – câte 28, Argeș – 30.
Cotele cele mai mici se regăsesc în Dâmbovița (3), Maramureș (2), Mehedinți (1), Cluj (1), Gorj (7), Bacău (8).
„Nu e o metodologie clară în spate. Avem niște hărți fancy, dar sunt praf în ochi”, a spus, pentru Snoop.ro, cercetătorul Mihai Pop, despre modul în care au fost distribuite cotele. Această distribuire a cotelor ar fi trebuit să se facă ținând cont de mai mulți factori. Vremea, de exemplu, care influențează creșterea vegetației și implicit mișcarea urșilor în pădure în căutarea hranei.
Mihai Pop a mai remarcat că au primit cote județe care în mod natural au o populație redusă de urși. „Dacă vrei să reduci populația, dai cotă mai mare acolo unde știm că și prezența ursului e mai mare. Adică ar trebui să existe de la un an la an niște observații, niște concluzii, astfel încât să poți aplica vânătoarea într-un mod eficient”, a explicat Pop, doctor în conservarea urșilor bruni și reprezentant al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice.
Un studiu cu erori
Modificarea Legii vânătorii vine după tragedia de pe Jepii Mici, unde o tânără a murit după ce ea și prietenul ei au fost atacați de un urs.
Cercetătorii și activiștii nu sunt împotriva vânătorii, în general, și sunt de părere că poate fi un instrument bun pentru gestionarea speciei, dacă ea este făcută responsabil. Ei atrag însă atenția că studiul care stă drept argument pentru mărirea cotei de vânătoare conține erori de calcul și o metodologie fără rigoare statistică. Studiul respectiv, realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), care a stabilit că în România trăiesc între 7.000 și 8.000 de urși și care susține că există o suprapopulare a urșilor.
„Cred că există o bună posibilitate ca populația de urs să fi crescut, să fie un trend pe plus, dar nouă ne lipsesc date”, e de părere Mihai Pop. Deși susținem că România are dublu față de populația optimă, lipsește chiar cea din urmă referință care este optimul. „Nu știm de la ce număr a crescut. Care e referința de care a pornit creșterea respectivă?”.
Citește analiza despre situația urșilor bruni și care sunt argumentele oamenilor de știință, ale activiștilor și vânătorilor pe site-ul de investigații jurnalistice Snoop.
