Organizațiile care militează pentru libertatea presei, partenere în proiectul Media Freedom Rapid Response, au spus luni că decizia Curții de Apel București de redeschidere a dosarului Emiliei Șercan reprezintă o victorie crucială pentru jurnalismul independent din România și un pas pozitiv spre soluționarea hărțuirii și intimidărilor la care a fost supusă în ultimii doi ani”.
Asociațiile de presă reunite în proiectul Media Freedom Rapid Response (MFRR) au salutat decizia din 5 septembrie a Curții de Apel București de redeschidere a anchetei privind infracțiunile împotriva jurnalistei Emilia Șercan.
„Acesta este un pas pozitiv spre soluționarea hărțuirii și intimidării cu care s-a confruntat în ultimii doi ani”, a precizat un comunicat semnat de International Press Institute (IPI), European Federation of Journalists (EFJ), Free Press Unlimited (FPU) și OBC Transeuropa (OBCT), partenere în MFRR.
MFRR este un proiect cofinanțat de Comisia Europeană, care are ca scop monitorizarea și urmărirea încălcărilor libertății presei și mass-mediei în statele membre ale UE, potrivit site-ului oficial.
„Această decizie vine după o lungă bătălie juridică a Emiliei Șercan pentru a trage la răspundere persoanele responsabile de campaniile de defăimare împotriva ei și de scurgerea fotografiilor sale private, ca urmare a dezvăluirilor sale despre cazuri de plagiat de înalt nivel, inclusiv al Președintelui Senatului României și fostului prim-ministru, Nicolae Ciucă”, a precizat comunicatul.
Organizațiile mai menționează că ancheta inițială, care a fost închisă în noiembrie 2023, a fost „marcată de o serie de erori, întârzieri nejustificate și încălcări ale procedurii”. Sunt amintite de asemenea protestele organizate de jurnaliști, rezultate din „eșecurile” procurorilor.
„Această decizie de a recunoaște eșecul anchetei inițiale reprezintă o victorie crucială pentru jurnalismul independent din România. Felicităm Curtea pentru această acțiune și îndemnăm autoritățile să desfășoare o anchetă temeinică și imparțială”, mai spune comunicatul semnat de organizațiile pentru apărarea libertății presei.
Decizia instanței
Emilia Șercan a anunțat joia trecută pe Facebook că plângerea sa împotriva deciziei Parchetului Curții de Apel București a fost admisă de Curtea de Apel București.
„Aceasta este cea de-a doua decizie care confirmă că lucrurile reclamate de mine au fost întemeiate, după ce în aprilie un alt judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție a redeschis un alt dosar, care are legătură cu acesta”, a afirmat jurnalista.
Ea a spus că, prin decizia luată, judecătorul de la Curtea de Apel București a confirmat acuzațiile sale din trecut, și anume:
- „violarea repetată a vieții mele private – adică publicarea fotografiilor mele personale în mod repetat de infractorul Cristian Rizea și site-urile Realitatea Plus;
- divulgarea de informații care nu sunt destinate publicității – adică scurgerea din poliție a unei capturi de ecran pe care am depus-o ca probă și publicarea ei (alături de cinci fotografii personale) pe site-ul infractorul Rizea;
- antedatarea unui articol pe site-ul patrianoastra.com, astfel încât să fie dată senzația că acea captură de ecran și fotografiile mele personale au fost publicate pe site-ul conservă patrianoastra.com înainte de publicarea lor de către infractorul Rizea”.
„Timp de un an și jumătate, am denunțat public faptul că procurorul Nicoleta Rotaru de la Parchetul Curții de Apel București a încercat să îngroape acest dosar călcând în picioare Codul penal și orice înțelegere a noțiunilor de «adevăr» și «dreptate»”, a scris Șercan.
După ce dosarul a fost închis de procurori, în noiembrie anul trecut, Emilia Șercan a protestat timp de 16 zile în fața Parchetului General și în fața Parchetului Curții de Apel București, „pentru a atrage atenția conducerii procurimii din România despre abuzul de drept făcut de procurorul Nicoleta Rotaru. Protestul nu a avut niciun efect, pentru că soluția clasării a fost menținută de șeful direct al acesteia”.
Cum și-a motivat judecătorul decizia
Emilia Șercan a publicat și două pasaje din motivarea de joi a judecătorului de la Curtea de Apel București:
- „Judecătorul de cameră preliminară apreciază că această campanie a cărei victimă este petenta nu este străină de contextul – de notorietate – al investigațiilor realizate în decursul timpului de aceasta, în principal al devoalării caracterului plagiator al tezelor de doctorat ale unor persoane cu funcții importante în stat, inclusiv în Poliția Română”.
- „Astfel, și Judecătorul Curții de Apel consideră, concordant cu Judecătorul Î.C.C.J. că activitatea de defăimare a acesteia precum și presupusa activitate infracțională de mușamalizare a scurgerii capturii de ecran din poliție prezintă o gravitate deosebită pentru statul de drept și este necesar să fie cercetate complet, astfel încât, pe bază de probe să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la autorii acestora”.
În decembrie 2023, zeci de persoane, persoane publice, persoane din societatea civilă sau din presă, au mers în fața Parchetului General pentru a o susține pe jurnalista Emilia Șercan care protesta față de clasarea dosarului de kompromat.
Acțiunea de kompromat împotriva Emiliei Șercan
Într-un text publicat în PressOne în 2022, Emilia Șercan afirma că a fost vizată de trei acţiuni de ameninţare, defăimare şi intimidare. Ea spunea că a primit amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private făcute în urmă cu 20 de ani, despre care jurnalista spune că i-ar fi fost furate dintr-un dispozitiv electronic.
Jurnalista afirma că a trimis poliției o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv fotografiile, iar la scurt timp mesajul trimis poliției a apărut pe un site din Republica Moldova.
- „Am decis să denunț public operațiunile de discreditare și intimidare la care sunt supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată.
- Am decis acest lucru pentru că, de data aceasta, jucătorul-cheie este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliției Române pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, devenind baza unei ample operațiuni de kompromat.
- Am acordat timp organelor de cercetare penală să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022.
- Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații.
- În aceste condiții, am decis să vorbesc public atât despre operațiunea de intimidare a cărei țintă sunt, cât și despre operațiunea paralelă, cea de mușamalizare a scurgerii de informații, care se derulează cu complicitatea conducătorilor unor instituții care ar trebui să-mi asigure protecția atât ca cetățean, cât și ca jurnalist”, a acuzat Emilia Șercan.
