Occidentul ar trebui să petreacă mai puțin timp agitându-se cu privire la liniile roșii ale președintelui rus Vladimir Putin și să-și stabilească propriile linii roșii, afirmă un veteran al diplomației germane, Wolfgang Ischinger, potrivit Politico.
„Rusia continuă să spună: dacă faci asta, dacă treci de o linie roșie sau alta, s-ar putea să escaladăm”, a spus Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.
Diplomatul în vârstă de 78 de ani a continuat: „De ce să nu întoarcem lucrurile și să le spunem: «Și noi avem linii și dacă mai bombardați încă o clădire cu civili, atunci nu ar trebui să fiți surprinși dacă, să spunem, livrăm rachete de croazieră Taurus sau dacă America permite Ucrainei să lovească ținte militare din interiorul Rusiei»?”.
În acest fel, Moscova va trebui să decidă dacă va depăși liniile roșii – sau va suporta consecințele, a argumentat el.
Într-un interviu acordat Politico, în marja recentei conferințe anuale de strategie europeană de la Yalta, o reuniune la nivel înalt a liderilor și oficialilor ucraineni și occidentali, Ischinger a adăugat, râzând: „Desigur, așa cum mulți dintre prietenii mei îmi amintesc, problema este că, dacă trasezi o linie roșie, trebuie să te ții de ea. Nu poți face ceea ce a făcut Barack Obama cu linia sa roșie siriană împotriva utilizării armelor chimice, pe care apoi nu a aplicat-o”.
Ischinger nu este, totuși, un diplomat care să sprijine ideea războiului. Gândirea lui este, de asemenea, orientată spre demararea negocierilor de pace și spre modul în care pot fi create circumstanțele pentru o rezolvare a războiului care să mențină independența și suveranitatea Ucrainei și să promoveze ambițiile acesteia de a adera la Uniunea Europeană. Diplomatul german îl vede pe prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, ca pe o persoană care poate juca un rol-cheie ca intermediar, într-un grup de contact, care ar trebui să includă europeni, chinezi, saudiți, qatarezi și turci.
Ischinger a avut în septembrie o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre un summit de pace care să urmeze celui organizat în Elveția în iunie. Acest summit a implicat o sută de țări și organizații, dar fără participarea Rusiei sau a Chinei. China a refuzat să participe din cauza absenței Rusiei și a prezentat în schimb un plan de pace alternativ.
Kievul intenționează să organizeze un al doilea summit mondial pentru pace înainte de sfârșitul anului 2024 și speră să elaboreze un nou plan de pace, comun, bazat pe „formula de pace” în 10 puncte a lui Zelenski, care există de mult timp.
„Rușii respectă puterea”
Ischinger are o vastă experiență în a convinge părțile beligerante să discute, fiind negociator din partea Germaniei în timpul războaielor din Balcani și lucrând alături de americani precum Richard Holbrooke în anii 1990. Dar el nu subestimează importanța negocierii de pe o poziție de forță.
„Trebuie să ne reamintim că Rusia, din cauza istoriei sale, din cauza propriei experiențe și din cauza comportamentului său cultural, nu respectă concesiile sau slăbiciunea; dar rușii respectă puterea”, a spus el.
El a susținut că Washingtonul și Moscova ar trebui să stabilească cadrul general pentru orice discuții. Iar acest lucru nu se va întâmpla înainte de alegerile din noiembrie din SUA, a estimat el.
Ischinger a adăugat că, între timp, „dacă vrem să încurajăm mișcarea în această direcție în gândirea rusă, lucrul corect de făcut este să ne asigurăm că ucrainenii nu pierd mai mult teritoriu în Donbas și să îi ajutăm să treacă peste această iarnă”.
„Dacă va exista un proces, acesta va fi mai întâi schițat între Moscova și Washington”, a spus el.
Diplomatul nu crede că Putin și acoliții săi vor dori să facă aranjamente nici cu cancelarul german Olaf Scholz, nici cu președintele francez Emmanuel Macron.
„Ei (rușii, n.r.) îi consideră pe europeni vasali ai Washingtonului”, a spus el.
„Nu vorbiți despre teritoriu la începutul negocierilor”
Ischinger își imaginează totuși că, după finalul lui noiembrie, ar putea începe unele negocieri timide, dacă nu cumva există deja unele schimburi secrete.
El consideră că sunt câteva întrebări fundamentale care vor fi examinate în orice fel de discuții americano-ruse purtate pentru conturarea unui cadru de pace. „Ce se întâmplă cu aderarea Ucrainei la NATO? Este negociabil sau nenegociabil? Ce se întâmplă cu teritoriul și frontierele? Cum procedăm cu acestea? Și cum rămâne cu controlul armelor? Ar putea, într-o a doua sau a treia etapă, să apară unele conversații privind controlul armelor? Dar unele discuții între Washington și Moscova vor fi primul pas care cred că va trebui făcut”, a estimat Ischinger.
„Ceea ce am învățat când am fost negociator german în timpul războaielor din Balcani este că trebuie să încerci să începi cu ceva foarte ușor și să treci de la foarte ușor la mai puțin ușor și la foarte dificil. Manualele de diplomație descriu această abordare, dar eu am învățat-o la prima mână. Cu alte cuvinte, nu vorbiți despre teritoriu la început. Vorbiți, de exemplu, despre centrala nucleară de la Zaporojie și faceți-o sigură. Dacă va lua foc, vor muri la fel de mulți ruși ca și ucraineni. Vorbiți despre mai multe schimburi de prizonieri de război și despre transportul de alimente în Marea Neagră, acestea sunt tipurile de probleme cu care puteți începe și progresa spre întrebările mai dificile”, a spus el.
Iar aici va fi nevoie de un grup de contact format din intermediari și facilitatori – în care China, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și India vor juca toate un rol.
Cum ar schimba lucrurile rezultatul alegerilor din SUA? „Va face o diferență, da. Va fi o diferență dacă va fi (Kamala) Harris sau (Donald) Trump. Dar dacă va câștiga acesta din urmă, riscul pe care îl văd este că Trump va crede că poate să o facă singur, doar sunându-l pe Vladimir”, a adăugat diplomatul german.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro
