În timp ce viteza internetului zbârnâie, suntem pe ultimul loc în UE la abilități digitale de bază. Și cu cât crește vârsta, cu atât lucrurile stau mai prost: doi din 10 români peste 55 de ani nu au folosit niciodată internetul. Fundația Regală Margareta a României organizează cursuri în care îi învață să folosească internetul, rețelele sociale sau să facă plăți online. Am participat la un curs în care vârstnicii au fost ajutați să țină pasul cu Facebook-ul.
Mihai Șerbănescu s-a trezit la 5 dimineața, și-a pus cămașa crem cu carouri negre și a luat trenul „privat, foarte civilizat” din Pucioasa spre București. Fostul cercetător în industria chimică, care peste o lună sărbătorește 85 de ani, a lăsat capitala ca să aibă grijă de grădina întinsă pe trei hectare de la o sută de kilometri distanță. Dar din două în două săptămâni, din aprilie încoace, vine la cursul de digitalizare.
În anul nașterii sale, 1939, în plin război mondial, abia se fonda în Palo Alto, SUA, compania Hewlett-Packard (HP). Apoi, când a ieșit la pensie de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie, la începutul anilor 2000, telefoanele mobile aveau camere foto de un megapixel, o mare șmecherie pe atunci (astăzi ajunge la 48Mpx), Skype prevestea viitorul comunicațiilor cu noua aplicație și se înființa Facebook.
În iunie 2024, Mihai Șerbănescu intră la prima lecție despre Facebook din viața lui. Are cont, mai postează câte ceva, dar spune că „nu-mi place să casc gura la Facebook”. El a venit precis să-l prindă în pauză pe instructor să-l învețe cum să-și facă un cont pe o aplicație și cum să ducă la capăt o resetare a telefonului.
„Ăsta e mersul vieții, ăsta e mersul societății. Când auzi că ăștia nordicii, Estonia, Letonia sunt digitalizați de când lumea…”, spune bărbatul.
Îl întreb la ce simțea că are nevoie de îmbunătățiri înainte de curs. Mi-o taie scurt: „Ce îmbunătățiri? Aici nu e vorba de îmbunătățiri. Aici este vorba să o iei de la cap, pentru că noi ce am mai învățat, am învățat așa, de pe la colțuri, de pe la unul, de pe la altul. E foarte important că s-a organizat un curs.”
Aplicația unde „poți să treci tot ce ai în cap ca să nu uiți”
Scoate telefonul să-și arate ultima descoperire. „Haide”, îi spune aparatului pe care îl ține cu ambele mâini. „Uite-o! Dacă nu o aveți, vă recomand, să v-o puneți. ColorNote”, spune și deschide aplicația unde stau în linie mai multe linkuri. „Aici poti să-ți treci tot ce ai în cap ca să nu uiți. Poți să scrii și poezii, tot ce vrei, dar mai poți să faci și altceva: dacă găsești ceva interesant, știți semnul ăla de partajare? Dau pe partajare, mă duc la aplicația asta și mi-o trece aici.”
Are linkuri de pe Wikipedia care explică termeni bisericești, site-uri cu beneficiile petalelor de trandafir sau ale mierii de albine. „Poate nu o să mă credeți, dar am cred peste 300 de note.”
De când a ieșit la pensie, nu a vrut să rămână în urmă, așa că și-a cumpărat „16 volumașe” ca să înțeleagă ce e un computer. Apoi, anul ăsta când a auzit la Trinitas că Fundația Regală face cursuri de digitalizare pentru seniori, a pus mâna pe telefon. „Am sunat, doamnele au fost foarte drăguțe, mi-au luat datele și la prima lecție m-am și prezentat.”
Îi învață să-și plătească facturile „din vârful patului”
De fapt, aici e problema, oamenii nu au curaj, spun organizatorii. Chiar dacă sună la Telefonul Vârstnicului – 0800 460 001, de aici și până la a ieși din casă efectiv, e greu. A avut grijă societatea să le spună că nu pot să înțeleagă tehnologia și se descurajează.
„Vin cu o ușoară teamă, pentru că de multe ori noi ceilalți, care folosim în mod curent tehnologia, avem grijă să-i speriem: ai grijă că acolo se întâmplă asta, ai grijă că e periculos și din dorința de a nu cădea în capcana fraudelor, nu le arătăm cum ar putea să facă lucrurile în așa fel încât să nu fie în pericol și să nu aibă nevoie de ajutorul nostru”, spune Mihai Peca, instructorul lor.
Datorită lui Mihai, domnul Șerbănescu își plătește astăzi facturile „din vârful patului, așa de bine este!”. Altfel, ar fi avut un drum de făcut de 20 de kilometri.
Mihai are 35 de ani și de 12 predă cursuri de digitalizare pentru seniori. „În 2012 îi învățam utilizarea unui computer, pentru că dispozitivele mobile erau încă la început. Chiar dacă existau, erau foarte scumpe, nu erau atât de accesibile. Atunci aveam oameni care voiau să scrie poezie și nu știau cum să folosească un editor de text, oameni care voiau să-și arhiveze toate filmele pe care le aveau pe CD-uri. Unii ajungeau să facă un pic de manipulare media, o prezentare grafică cu fotografiile de vacanță”, spune Mihai. I-a intrat în reflex de atâția ani să nu folosească în exces englezismele tehnice, așa că a fentat elegant să zică Word sau PowerPoint.
„Nu le mai place să mai stea la ghișeu”
În curriculumul de la cursul „Conectăm generații în lumea digitală”, în opt module, le predă pensionarilor utilizarea smartphone-ului, a Whatsapp-ului și cum să comunice online, cum să se bucure de conținutul de divertisment și să folosească Facebook, dar și cum să facă tranzacții online sau să folosească aplicații de car sharing, transport public sau hărți online. Ultimul modul e despre ce ne rezervă inteligența artificială.
Totul a fost adaptat pe nevoile lor. Organizația oferă servicii pentru seniori de 34 de ani, așa că le-a oferit ce au spus ei că vor. „Cel puțin după pandemie, tot mai mulți își doresc să învețe să-și gestioneze conturi bancare online ca să poată să facă plata facturilor, să nu mai stea la cozi, nu le mai place să mai stea la ghișeu, nu mai vor să mai facă lucrul ăsta. Ca un clasament astea sunt: socializare, plata facturilor și cumpărături, informare”, explică Mihai Peca.
Au ajuns la programa de azi în timp. Multe cursuri, organizate și de autorități locale, rămâneau fără participanți în timp că nu răspundeau cu adevărat la nevoile lor.
„Și noi porniserăm de la ideea cu Excel-ul și cu Word-ul pentru că ne-am uitat ce au mai făcut alții. Ceea ce ne-a ajutat pe noi foarte mult a fost că avem o experiență de lucru cu vârstnicii de aproape 35 de ani, îi cunoaștem din alte proiecte, și am putut să extragem ce ni s-a părut cel mai relevant pentru viața lor actuală”, explică Ioana Petrea, directoarea de fundraising și comunicare a fundației.
Au avut anul ăsta în jur de 300 de cursanți în București și în alte zece locuri din țară (Arad, Baia Mare, Mărășești, Odorheiu Secuiesc, Pitești, Rovinari, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Tulcea, Turnu Măgurele) și până în noiembrie își doresc să ajungă la o mie. Fundația Regală Margareta a României derulează acest proiect pilot care a fost inițiat de Fundația Vodafone.
Scopul: incluziunea digitală și scăderea decalajului digital dintre generații. Cert este că seniorii sunt ultimii care sunt sprijiniți să-și facă un upgrade tehnologic:
- Aproape 19% dintre persoanele între 55 și 74 de ani din România nu au folosit internetul niciodată, față de 1,4% dintre cei tineri între 16 și 34 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică.
- Doar 34% dintre bărbații și 25% dintre femeile între 65 și 74 de ani au abilități digitale de bază, potrivit Eurostat. La spectrul opus, aproape 70% dintre tinerii între 16 și 24 de ani au aceste abilități.
- Printre cauzele care îi țin departe de tehnologie pe vârstnici sunt escrocii online (47%), lipsa cunoștințelor (46%), lipsa de sprijin în utilizare (41%), precum și dificultatea folosirii echipamentelor (36%), arată un studiu din 2019.
- Nici la nivelul populației generale nu stăm prea bine – doar 28% dintre românii între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază. Media UE este de 55%.
Mihai Peca ar adăuga la cauzele pentru care seniorii nu se apropie de tehnologie și teama de a nu strica un dispozitiv scump. „Primesc un dispozitiv de la un nepot, un copil, fără niciun fel de instrucțiune. De obicei e de ultimă generație și se trezesc cu un aparat în casă pe care nu știu să-l folosească, conștientizează valoarea lui și nu vor să-l strice”, spune el.
„Altfel, societatea te înlătură”
La pauză, după ce i-a trecut deja prin cum nu trebuie să-ți pui adresa la profilul de Facebook și nici locul unde te afli la un moment dat, după ce au aflat pas cu pas cum se crează un profil, tot are o mare de mâini ridicate. Se duce pe la fiecare. Au venit cu întrebări de acasă, lucruri de care s-au lovit de la ultimul curs încoace. Sunt toți cu telefoanele pe masă și un carnețel unde își notează ce au aflat.
Carmen Popescu, ieșită la pensie de cinci ani deja, este și voluntară a fundației. Fosta contabilă, deși a lucrat puțin pe calculator înainte de pensionare, nu s-a aventurat să afle mai multe. Calculatorul însemna doar aplicația de contabilitate în care lucra.
I-ar fi plăcut ca înainte să se adopte o tehnologie, să existe niște cursuri serioase. Acum totul e prea în viteză. „Lucrurile nu se mai fac ca înainte, suntem în galop și învățăm pe genunchi și nu este acea profunzime și nu se sedimentează lucrurile, se amestecă, se învălmășesc. Copiii știu mai bine cu tehnologia, dar nu știu altele, nu știu să citească foarte bine, sau scriu foarte urâțel”, spune Carmen care ajută la teme copiii care beneficiază și ei de programele fundației.
Se străduiește să țină pasul, crede că e o necesitate. „Este nevoie de tehnologie pentru că altfel societatea te înlătură. Chiar și mergând într-un magazin, trebuie să știu să plătesc cu cardul, să faci niște operațiuni, ai nevoie de tehnologie peste tot.”
Manuela Arpinte, coordonatoarea programului, este de acord: societatea are tendința să marginalizeze oamenii care nu țin pasul. Seniorii o simt din plin. „Ceea ce ne dorim noi este incluziunea digitală a seniorilor și asta înseamnă să vedem ce este util pentru ca ei să rămână conectați cu comunitatea, să rămână conectați cu societatea și să aibă acces la serviciile de bază. O altă nevoie pe care noi o avem clar adresată prin Telefonul vârstnicului este lipsa unui interlocutor sau a unei interacțiuni sociale care altfel duce la singurătate și izolare socială”, spune Manuela.
E mulțumită ca au avut până acum cursanți de la 62 până la 89 de ani și mulți se aduc unii pe alții. Cei care termină cursul, rămân în legătură. „Unii ne-au atenționat: nu care cumva să ne scoateți de pe grupul de Whatsapp!”, glumește Ioana Petrea.
„Adeseori, în societatea noastră vedem cum seniorii sunt marginalizați, etichetați sau subevaluați. Deși ei sunt niște persoane care au avut niște contribuții importante în viață și au o experiență profesională și personală care a rămas cu ei și va rămâne până în ultima clipă”, mai spune Ioana.
Speră ca tot mai mulți să treacă peste temeri și să sune la Telefonul Vârstnicului (0800 460 001) și să se înscrie la cursuri. „Este un cerc social de încredere. Aici ei nu vin să fie evaluați, etichetați sau marginalizați. Sunt într-un grup în care sunt persoane de vârsta lor, cu același nivel de educație digitală”.
Există mai multe asociații care organizează evenimente de socializare sau cursuri pentru seniori în București și în țară, cum ar fi Niciodată Singur, Magic Seniors, Oameni, Valori, Fapte. De asemenea, majoritatea autorităților locale mențin active cluburi ale pensionarilor unde sunt periodic organizate inclusiv cursuri de digitalizare, așa că fiecare persoană ar putea să se interese la primăria din localitate despre aceste activități.
