Pe axa politică stânga-dreapta tinerii din România se clasează la centru, arată un studiu IPSOS. 55% consideră că democrația este o formă bună de guvernare, în vreme ce 25% sunt de părere că dictatura poate fi o formă mai bună de guvernare „în anumite situații”.
Studiul „asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale” a fost lansat vineri de fundația Friedrich-Ebert România (FES România).
1.150 de tineri din România (vârste cuprinse între 14 și 29 de ani) au fost intervievați în cadrul studiului.
41% dintre tinerii români cred că ar trebui să avem un lider puternic, „care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile”
Studiul arată că majoritatea tinerilor din România, 55%, consideră că democrația este o formă bună de guvernare. Jumătate dintre ei spun că democrația este de preferat în detrimentul oricărui alt tip de guvernare.
Totuși, 25% dintre tinerii români cred că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația, „în anumite situații”. 47% dintre respondenți spun că resping această idee.
„La fel de îngrijorător este și faptul că 33% dintre tineri ar renunța la anumite libertăți civile pentru a avea un trai mai bun, iar 40% ar renunța la unele dintre aceste libertăți pentru o viață mai sigură. Un procent similar, 41%, consideră că ar fi bine pentru România să aibă un lider puternic, care nu își bate capul cu Parlamentul și cu alegerile”, conform studiului.
72% dintre tineri români spun că principala problemă cu care România se va confrunta în următorii 10 ani este corupția. Pe locurile doi și trei se află emigrarea (57%) și calitatea serviciilor publice (54%).
Tinerii din România au cea mai mare încredere în NATO, Armată și UE
Pe primul loc când vine vorba de încrederea în instituții în rândul tinerilor români se află NATO, apoi Armată și Uniunea Europeană.
Pe ultimele locuri se află Parlamentul, Guvernul și partidele politice.
Un sfert dintre tineri nu au vrut să spună în ce politicieni au încredere, iar 26% au spus că nu au încredere în nicio personalitate politică din România. Cei care au răspuns la această întrebare (49%) au dat următoarele nume de politicieni sau partide politice:
- George Simion (aproximativ 10% din mențiuni);
- Klaus Iohannis (aproximativ 10%);
- Diana Șoșoacă (aproximativ 10%);
- PSD (8% mențiuni);
- PNL (8% mențiuni);
- Mircea Geoană (8% mențiuni);
- Marcel Ciolacu (6% mențiuni)
- AUR (5% mențiuni).
„Pe ultimele trei locuri se află Cătălin Drulă, menționat de 14 respondenți, USR, menționat de 13 respondenți și Dacian Cioloș, cu același număr de mențiuni. Alte nominalizări au însumat 28% dintre mențiuni”, au notat autorii studiului.
Pe axa stânga-dreapta, tinerii se poziționează la centru
Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 ar însemna să fie de extremă stânga și 10 să fie de extremă dreapta, majoritatea tinerilor români se poziționează la centru.
„Pozițiile de dreapta și extrema dreaptă atrag de trei ori mai mulți respondenți (38%) decât cele de stânga și extrema stângă (12%). De precizat că numai 77% dintre tineri se pot autoplasa pe această axă, în timp ce 23% nu știu sau nu doresc să își exprime poziția. Se remarcă și faptul că cei care se consideră de dreapta și cei care se declară foarte interesați de politică tind să aprobe în procente ușor mai mari perspectivele autoritare”, notează autorii studiului.
Studiul mai arată și că 55% dintre tineri consideră că veniturile ar trebui să fie mai egale, 57% sunt de acord că statul ar trebui să aibă o participare mai mare în afaceri și industrie și 73% cred că este în responsabilitatea guvernului să ajute oamenii.
Datele complete ale studiului pot fi văzute AICI.
