Multe probleme de sănătate din sfera ginecologică pot fi abordate chirurgical cu robotul da Vinci, unele dintre ele fiind o mare provocare pentru chirurgii care nu au acces la robot. Dr. Cristian Țibea, medic specialist ginecolog în cadrul Spitalului MedLife Polisano din Sibiu, detaliază mai jos avantajele chirurgiei robotice reflectate în cazurile cu care se confruntă în practica sa. Faptul că poate rezolva astfel cazuri medicale complexe este cea mai mare satisfacție profesională, spune specialistul.
În chirurgia ginecologică sunt situații în care robotul da Vinci poate să facă ceea ce laparoscopul nu ar putea și poate da rezultate mai bune și, evident, cu mai puține complicații postoperatorii decât chirurgia clasică. Medicul ginecolog Cristian Țibea ne oferă, drept exemplu, cel mai recent caz al său operat robotic.
Este vorba despre o pacientă de aproape 80 de ani, cu adenocarcinom de endometru în stadiul Ib, cu ganglioni limfatici pozitivi la examenul IRM și care necesitau, deci, îndepărtarea lor chirurgicală. Adenocarcinomul de endometru este un tip de cancer care afectează de obicei femeile după menopauză, la o vârstă înaintată, cu indice de masă corporală crescut și cu diabet. De altfel, indicele de masă corporală crescut a fost și aspectul deosebit al cazului descris de dr. Țibea: pacienta avea 145 de kilograme.
„Obezitatea face ca intervenția chirurgicală să fie destul de greu de realizat. Aici am avut avantajul chirurgiei robotice, deoarece am reușit să realizăm operația standard, conform ghidurilor internaționale, dar prin abord minim invaziv, fără să fie nevoie de deschiderea cavității abdominale. Acest lucru, nu demult, înainte de a fi disponibilă chirurgia robotică, se putea face doar pe cale clasică. Alternativa ar fi fost intervenția chirurgicală laparoscopică, de asemenea foarte bună – minim invazivă, rapidă – dar, din păcate, la intervențiile laparoscopice, gradul de obezitate al pacientei impune anumite limite. Cu ajutorul intervenției robotice, avem un abord mai bun și nu suntem atât de restricționați de indicele de masă corporală al pacientei“, explică dr. Țibea.
Cazuri în care se obțin rezultate superioare cu robotul
Adenocarcinomul de endometru nu este, însă, singurul tip de neoplasm ginecologic care poate beneficia de intervenție chirurgicală robotică. „În cazul cancerelor ginecologice, folosim chirurgia robotică mai ales în adenocarcinomul uterin, dar o mai putem folosi, de exemplu, în cancerul de col uterin în stadiu incipient și în cancerul de ovar în stadiu incipient. În stadiile mai avansate ale acestor tipuri de cancer se efectuează intervenții chirurgicale clasice“, enumeră medicul.
Avantajele operațiilor cu robotul da Vinci, în special în cazul neoplasmelor genitale, sunt notabile atât din punctul de vedere al accesului pe care robotul îl favorizează în spațiile anatomice greu accesibile prin alte metode chirurgicale, cât și din punctul de vedere al vizualizării foarte bune a zonelor anatomice, asigurând astfel un grad de radicalitate chiar superior chirurgiei clasice, în care abdomenul este deschis și se intervine direct.
Robotul are indicații și în bolile benigne ale aparatului genital, iar în cazul chisturilor ovariene și al fibroamelor uterine, de exemplu, se pot obține rezultate superioare prin chirurgie robotică, dacă facem o comparație cu intervențiile chirurgicale laparoscopice.
„Aproape toată patologia ginecologică care are indicație chirurgicală poate fi abordată robotic. Dar nu o folosim chiar la toate procedurile chirurgicale ginecologice, pentru că implică costuri mai mari față de intervențiile chirurgicale clasice sau laparoscopice. Încercăm să selectăm intervențiile chirurgicale robotice astfel încât să existe un raport foarte bun cost-eficiență sau cost-rezultat pozitiv à la longue“, detaliază specialistul.
Un alt caz în care chirurgia robotică a oferit avantaje nete pacientei este cel al unei tinere de până în 30 de ani, de altfel cea mai tânără operată cu robotul de dr. Țibea, pentru un teratom ovarian. Mai precis, pacienta avea o tumoră benignă la nivelul unuia dintre ovare de 12-13 centimetri, cu afectare importantă a țesutului ovarian și cu risc crescut de pierdere a ovarului respectiv.
„Teratomul se asociată de multe ori cu o distrucție importantă a țesutului ovarian, ceea ce ridică risc intraoperator de a efectua anexectomie, adică de a îndepărta tot ovarul. În cazul pacientei operate din exemplul nostru, am optat pentru chirurgia robotică, deoarece ne-a oferit șanse mai mari de a păstra ovarul. De altfel, am reușit păstrarea cu o reconstrucție intraoperatorie a ovarului. Probabil că dacă efectuam operația laparoscopic, nu am fi reușit acest lucru, iar dacă era efectuată clasic, se reușea păstrarea ovarului, dar la chirurgia robotică unul dintre marile avantaje este manualitatea la fel ca în intervențiile clasice, în unele situații chiar mai bună, având o dexteritate intraoperatorie a instrumentelor și o capacitate de a orienta unghiurile și abordul instrumentar al zonei anatomice de interes la fel sau chiar superioare față de intervențiile clasice. Postoperator, volumul ovarului era acela al unui ovar normal, rămânând fără sechele și astfel am păstrat și fertilitatea pacientei“, a detaliat dr. Cristian Țibea.
În prezent, spune medicul ginecolog, în jur de 80% din intervențiile chirurgicale din sfera ginecologică, excluzând operațiile de cezariană și alte câteva manopere care au clar indicație de operație clasică, sunt realizate minim invaziv – laparoscopic și robotic, așa cum este practica și în Occident. De altfel, chirurgia robotică este indicată și în chisturile ovariene ale femeii gravide, până la o vârstă a sarcinii de 5-6 luni.
„Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“, spune specialistul.
Rezolvarea cazurilor-limită oferă cele mai mari satisfacții
Cele mai complicate cazuri rezolvate, fie minim invaziv, fie clasic, îi oferă medicului Cristian Țibea cele mai mari satisfacții. „Cazurile dificile sunt, de exemplu, cazurile-limită, în care trebuie să operezi și rapid, și bine sau în care trebuie să sacrifici mai mult sau mai puțin urmărind binele imediat al pacientei. Acolo cumva ești pe un teritoriu în afara protocoalelor, când decizia e la chirurg, iar deciziile trebuie să fie foarte stricte și rapid luate, astfel încât să ajungi la rezultatul dorit. De multe ori, suntem ca sportivii de performanță – trebuie să avem și capacitate de concentrare, și raționament, și decizie, și stăpânire de sine, ca să putem trece de un anumit punct. Cel mai dificil este să-ți învingi frica și temerile. Iar un caz-limită rezolvat este, de multe ori, recompensa pentru ce sacrificăm acasă și pentru timpul liber la care de multe ori renunțăm“, explică dr. Țibea.
Medicul bun e cel potrivit cazului și pacientului
Un medic bun este cel care tratează cum știe mai bine cazurile care se adresează supraspecializării lui și care, de asemenea, recunoaște când un caz s-ar adresa mai bine unei alte supraspecializări și trimite pacientul la timp la specialistul potrivit pentru el, este de părere medicul ginecolog.
„Toți medicii sunt buni dacă-și fac bine meseria. La noi, problemele de obicei apar când pacientul nu ajunge la medicul de care are nevoie, pentru că ar trebui să ajungă la altă supraspecializare. Problema medicului e că nu-l trimite, nu-și recunoaște limitările și nu-i recomandă un alt specialist. Un medic bun astăzi e cel care-și găsește nișa, devine foarte bun pe nișa respectivă și și-o asumă. Nu putem face de toate foarte bine“, completează dr. Țibea.
Cea mai tânără pacientă cu cancer de sân: 16 ani
În ultimii ani, medicii atrag atenția asupra vârstei tot mai scăzute la care apare cancerul. „Cea mai frecventă patologie neoplazică la persoanele tinere este cancerul de sân. Am avut mămici care au ajuns la diagnosticul de cancer de sân în perioada alăptării, a trebuit să întrerupă alăptarea și să fie supuse unui tratament chirurgical. Avem multe exemple pozitive de persoane tinere care au trecut prin cancer de sân și pe urmă au dat naștere unui bebe și l-au alăptat din sânul care a fost operat și tratat prin radioterapie și chimioterapie“, enumeră medicul.
În majoritatea cazurilor, cancerul mamar apare la femei de 20-30 de ani care au avut ca factor principal de risc antecedentele din familie – mama sau bunica cu cancer de sân – și de anumite mutații genetice de care nu știau și pe care le-au descoperit în urma analizelor de după diagnostic. Însă în cazul celei mai tinere paciente operate de cancer mamar de dr. Cristian Țibea, nu a fost vorba despre niciunul dintre acești factori de risc. „Cea mai tânără pacientă cu cancer de sân pe care am operat-o avea 16 ani, iar tratamentul a fost radical. Pe fondul gravității diagnosticului asociat cu vârsta fragedă, s-a operat pentru mastectomie. Ulterior, cazul a evoluat bine“, descrie dr. Țibea.
Deși cazurile de cancer la tinere sunt cele mai marcante, totuși una dintre cele mai mari probleme în ceea ce privește cancerul mamar în România este lipsa unui program național de screening, subliniază medicul ginecolog. Un program care să permită identificarea din stadii incipiente a cazurilor de cancer, astfel încât tratamentele să fie de mai scurtă durată, mai ieftine și cu o rată de succes mai mare care se traduce în mai mulți ani sănătoși pentru paciente.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/
Articol susținut de MedLife
