Un obiectiv al României este creșterea producției de energie nucleară, în următorii ani, prin construirea a două noi reactoare de capacitate mare la Cernavodă și prin mini-reactoarele pe care dezvoltatorul american NuScale intenționează să le implementeze, împreună cu statul român, la Doicești.
În total, pentru investițiile în energia nucleară, bugetul este estimat la aproape 12 miliarde de euro, potrivit ultimei variante a planului de energie și climă (Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice – PNIESC).
Mai exact, bugetul pentru mini-reactoarele de la Doicești este estimat la 4,9 miliarde de euro. Alte 7 miliarde este bugetul pentru investițiile de la Cernavodă (construirea Unităților 3 și 4, dar și retehnologizarea Unităților 1 și 2, fiecare cu o capacitate de 700 MW).
Când vor fi construite noile reactoare:
- Unitatea 3 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2031
- Unitatea 4 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2032
- mini-reactoare (SMR) – 462 MW în 2030
- Unitatea 1 Cernavodă -retehnologizare în perioada 2027-2029
- Unitatea 2 Cernavodă -retehnologizare în perioada 2036-2038
Energia nucleară, cea mai scumpă tehnologie
Aceste investiții sunt plănuite chiar dacă energia nucleară reprezintă cea mai scumpă energie, lucru precizat chiar în document. Potrivit acestuia, în viitor, costul de producție al tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile, la nivel global, va scădea, în special costul centralelor fotovoltaice.
Cea mai scumpă tehnologie este cea a centralelor nucleare, în timp ce centralele fotovoltaice au cele mai mici cheltuieli de investiții. Însă, „costurile de producție ale anumitor tehnologii depind nu doar de costurile de investiții, ci, adesea, pot depinde de factori naționali, precum viteza vântului și intensitatea radiației solare, furnizarea locală de gaze naturale și lignit, producția de biogaz și potențialul de biomasă”, se mai precizează în documentul Ministerului Energiei.
Chiar dacă sursele regenerabile sunt mai ieftine, România nu se va baza pe acestea. Producția de electricitate din cărbune va fi eliminată treptat, însă vor crește cele din surse nucleare și din gaze naturale, capacitatea instalată nucleară ajungând la 2,8 GW în 2035 și cea instalată în centrale de tip CCGT pe gaze naturale la 4,4 GW în 2030
Gazele naturale și nucleare vor fi combustibilii cu cea mai mare pondere în perioada de după 2030, având contribuții de 47% și, respectiv, 18% în 2040, se precizează în document.
