Președintele american ales Donald Trump ar putea apela la trupele europene și britanice pentru a impune o zonă tampon de 800 de mile (aproximativ 1.287 de kilometri) între armatele rusă și ucraineană, ca parte a unui plan de înghețare a războiului dintre cele două țări, scrie publicația britanică The Telegraph, citând trei apropiați ai republicanului.
Detaliile planului luat în calcul de Trump au apărut în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că orice încercare de a face pace prin liniștirea Rusiei ar însemna „sinucidere” pentru Europa.
Acest plan este unul dintre cele câteva avute în vedere de Trump, care a declarat, înainte de a fi reales președinte al SUA, că va începe negocierile de pace înainte de a-și prelua mandatul, în ianuarie 2025.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a felicitat joi pe Trump pentru victoria acestuia în alegeri și a declarat că Moscova este pregătită să discute cu el despre rezolvarea războiului din Ucraina.
Putin a adăugat că ceea ce a spus Trump „despre dorința de a restabili relațiile cu Rusia, de a ajuta la încheierea crizei ucrainene, merită, în opinia mea, cel puțin atenție”.
Planul președintelui ales, prezentat de trei membri ai staff-ului lui Trump, ar prevedea înghețarea actualei linii de front, iar Ucraina ar trebui să fie de acord să renunțe pentru 20 de ani la ambiția sa de a adera la Alianța Nord-Atlantică (NATO).
În schimb, SUA ar aproviziona Ucraina cu arme pentru a descuraja Rusia să reînceapă războiul.
În planul luat în calcul de republican, SUA nu ar contribui cu trupe care să patruleze și să asigure zona tampon rezultată și nici nu ar finanța misiunea acesteia.
„Putem oferi instruire și alt sprijin, dar țeava armei va fi europeană”, a declarat un membru al echipei lui Trump pentru The Wall Street Journal.
„Nu trimitem bărbați și femei din America să susțină pacea în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Trimiteți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă”, a adăugat acest apropiat al republicanului.
Planul a venit și în contextul în care președintele Putin a făcut primele comentarii după victoria lui Trump în alegeri.
Adresându-se Clubului de discuții de la Valdai, în stațiunea rusă Soci de la Marea Neagră, Putin a declarat că speră să vadă relațiile țării sale cu SUA „restaurate”, dar că mingea este în terenul Washingtonului.
Putin a mai spus că a fost impresionat de reacția lui Trump în timpul tentativei de asasinat de la mitingul din Pennsylvania, din iulie. „S-a comportat, în opinia mea, într-un mod foarte corect, curajos, ca un om adevărat”, a spus președintele rus.
În cursul zilei de joi, Trump a declarat pentru NBC News că nu a discutat încă cu Putin, dar a precizat: „Cred că vom vorbi”.
„Nu copiii noștri sunt cei care mor”
Vineri, politicianul britanic George Osborne, fost ministru de finanțe în guvernul conservator, a declarat că nu este realist ca Marea Britanie să continue să ajute Ucraina fără sprijinul SUA după victoria lui Trump în alegeri.
„Este realist să ne așteptăm la o victorie completă pentru Ucraina, la expulzarea completă a Rusiei de pe teritoriul ucrainean? Și dacă nu este, știți, s-ar putea să ne convină vanitatea noastră din Occident, când spunem «ucraineni curajoși», căci nu sunt copiii noștri care mor”, a spus fostul ministru de finanțe.
„Este, de asemenea, total nerealist, din punctul meu de vedere, să credem că Europa singură, inclusiv Regatul Unit, poate continua să ajute Ucraina fără sprijinul Statelor Unite, chiar dacă Joe Biden se grăbește să cheltuiască cele 61 de miliarde de dolari pe care Congresul le-a votat recent în ceea ce privește ajutorul american pentru Ucraina înainte de a-și părăsi funcția”, a adăugat el.
Kievul a semnalat că este dispus să asculte planurile lui Trump de a pune capăt războiului, dar a oficialii ucraineni au declarat, de asemenea, că se vor opune oricărui acord care ar părea o victorie a Rusiei.
Vorbind la summitul liderilor Uniunii Europene, organizat la Budapesta, Zelenski a spus: „Nu ar trebui să existe iluzii că o pace justă poate fi adusă dând dovadă de slăbiciune. Pacea este o recompensă doar pentru cei puternici”.
„De la summitul din iulie, din Marea Britanie, al Comunității Politice Europene, s-a vorbit mult despre cedarea în fața lui Putin, despre retragere și despre a face unele «concesii»”, a adăugat el. „Acest lucru este inacceptabil pentru Ucraina și sinucigaș pentru întreaga Europă”, a insistat liderul de la Kiev.
Europa ar trebui „să își scrie propria istorie”
Mai mulți lideri europeni prezenți la summit au cerut creșterea imediată a cheltuielilor pentru apărare, ca răspuns la temerile că Trump va reduce ajutorul pentru Ucraina și va reduce sprijinul pentru NATO.
„Vrem să citim istoria scrisă de alții – războaiele lansate de Vladimir Putin, alegerile din SUA, alegerile comerciale sau din domeniul tehnologiei ale Chinei”, a declarat Emmanuel Macron, președintele Franței. „Sau vrem să ne scriem propria istorie? Cred că avem puterea să o scriem”, a mai spus liderul francez.
Ursula von Der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat că Europa trebuie să se unească în același mod în care a făcut-o ca răspuns la pandemia de COVID-19, dar nu l-a menționat direct pe Trump.
Trump nu a explicat niciodată în detaliu ce fel de acord crede el că poate pune capăt războiului din Ucraina.
Dar aliații au prezentat diverse planuri care pornesc de la ideea înghețării actualei linii de front.
JD Vance, vicepreședintele ales, a sugerat în septembrie că Rusia ar trebui să își păstreze câștigurile teritoriale actuale ca o condiție a păcii.
Restul Ucrainei ar rămâne un stat suveran independent, iar partea sa de linie de demarcație ar fi puternic fortificată pentru a preveni un al doilea asalt al Rusiei, a precizat Vance.
În schimb, Rusia ar primi o promisiune privind neutralitatea Ucrainei.
„Nu se alătură NATO, nu se alătură unora dintre aceste instituții aliate”, a spus Vance, într-un interviu acordat podcastului Shawn Ryan Show, în septembrie. „Cred că, în cele din urmă, asta este ceea ce pare a fi”, a mai declarat viitorul vicepreședinte american.
În iunie, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care l-au consiliat pe Trump în timpul primei sale președinții, i-au prezentat o altă propunere care prevedea ca America să reducă ajutorul acordat Ucrainei dacă aceasta nu intră în negocieri de pace.
Zelenski a exclus anterior cedarea de teritorii în schimbul păcii și afirmă că aderarea la NATO este singura modalitate de a garanta că Rusia nu va începe o nouă invazie.
O încetare a focului care lasă Rusiei controlul asupra teritoriilor pe care le-a ocupat și care nu include garanții serioase de securitate s-ar putea dovedi nepopulară și ar declanșa probabil alegeri în Ucraina, notează publicația britanică.
Volodimir Fesenko, un analist politic ucrainean, a declarat că Ucraina nu va rezista presiunii americane de a demara negocieri, din cauza pericolului unei suspendări a ajutorului militar.
Conform analistului, guvernul ucrainean ar putea accepta să renunțe la aderarea la NATO dacă poate obține garanții de securitate asemănătoare acordurilor încheiate de SUA cu Coreea de Sud și Israel.
Moscova vrea recunoașterea „noilor realități teritoriale”
Putin a condamnat joi Statele Unite pentru că încearcă să administreze o înfrângere strategică Rusiei, în Ucraina, și a susținut că a fost începută o luptă pentru crearea unei noi ordini mondiale, pe măsură ce era post-Războiul Rece, dominată de Occident, se destramă.
„Am ajuns la o linie periculoasă”, a declarat Putin, la Soci.
„Apelurile Occidentului de a provoca o înfrângere strategică Rusiei, o țară cu cel mai mare arsenal de arme nucleare, demonstrează aventurismul exorbitant al politicienilor occidentali”, a adăugat președintele rus.
Kremlinul nu a comentat încă eventualele planuri de pace, însă Rusia nu poate fi „stimulată” să încheie imediat pace, deoarece forțele sale înregistrează câștiguri constante pe câmpul de luptă și consideră că poate suporta presiunea economică a războiului pentru cel puțin încă un an.
Dmitri Trenin, un comentator politic rus bine conectat și fost ofițer GRU, a declarat joi că Kremlinul nu ar lua în serios niciun plan bazat doar pe o înghețare a liniei actuale de front.
Moscova ar avea nevoie, de asemenea, de concesii legate de „natura viitorului regim ucrainean, potențialul său militar și militar-economic, precum și statutul militar-politic al Ucrainei”, precum și de recunoașterea „noilor realități teritoriale”, a scris Trenin, într-un articol publicat de Kommersant, un important cotidian economic rus.
Versiunea planului pentru care va opta Trump va depinde probabil de alegerea cabinetului său.
Mike Pompeo, care a ocupat funcția de secretar de stat în timpul primului mandat de președinte al lui Trump și care este acum văzut ca favorit să conducă Pentagonul, a criticat administrația Biden pentru că a oferit prea puțin ajutor și prea lent și este posibil să se opună unui acord care ar putea fi interpretat ca o victorie a Rusiei.
Richard Grennell, fostul ambasador la Berlin și emisar pentru Balcani, a declarat că ar sprijini varianta zonelor „autonome” din Ucraina.
Acest lucru sugerează însă o repetare a acordurilor eșuate de la Minsk din 2014 și 2015, prin care Rusia a încercat să folosească zonele din provincia Donbas (alcătuită din regiunile Luhansk și Donețk) pe care le controla ca un cal troian, pentru a influența politica externă ucraineană.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro
