După mai bine de zece ani de când se vorbește despre un al treilea pod peste Dunăre care să facă legătura cu Bulgaria, proiectul Podului Giurgiu – Ruse 2 intră în sfârșit în linie dreaptă. Detaliile însă nu sunt multe, iar exemple recente de proiecte similare arată că de la planuri și până la la inaugurarea propriu-zisă va fi nevoie de aproape încă un deceniu de așteptare.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Victor Cozmei (HotNews.ro) și Lily Granicka (Mediapool.bg)
Doar două poduri peste Dunăre care unesc România de Bulgaria
Deși România și Bulgaria împart nu mai puțin de 406 kilometri de frontieră de-a lungul fluviului Dunărea, doar două poduri au fost construite până acum, scrie Mediapool.bg, într-un articol dedicat realizării celui de-al treilea pod româno-bulgăresc peste fluviul care desparte cele două țări.
Spre exemplu, în alte părți din Europa, acolo unde Dunărea traversează de fapt printr-o țară, podurile sunt mult mai frecvente, de obicei la o distanță de aproximativ 20 de kilometri unul de celălalt. În Budapesta, capitala Ungariei, fiind o zonă atât de populată, există 8 poduri peste Dunăre.
Primul pod dintre Bulgaria și România face legătura între Ruse și Giurgiu și este numit „Podul Prieteniei” – a fost construit acum 70 de ani și fost dat oficial în folosință în 20 iunie 1954.
În prezent, el se află în reparații capitale pe partea bulgară, după ce în 2016 a fost reparat capital și pe partea românească.
Al doilea pod este Vidin – Calafat – a fost construit de Bulgaria și a fost deschis în 2013, realizat pe fonduri europene.
Despre un al treilea Pod s-a tot discutat în ultimii zece ani, cu România de data aceasta însărcinată să facă proiectul.
Licitație pentru realizarea studiilor – 7 milioane de euro din fondurile europene pe mobilitate militară
Compania de Drumuri din România a anunțat că în sfârșit scoate la licitație realizarea Studiului de Fezabilitate pentru un nou Pod peste Dunăre, așa numitul „Pod Giurgiu – Ruse 2”.
Studiul de Fezabilitate, o etapă esențială în creionarea proiectului, va avea un termen de finalizare de aproape doi ani, dar asta abia după ce va fi semnat contractul.
Cu alte cuvinte, într-un scenariu realist în care licitația va fi încheiată în 2025 și va fi urmată rapid de semnarea contractului, documentația cheie pentru noul Pod peste Dunăre ar putea fi gata abia în 2027, asta dacă totul decurge conform planurilor și nu vor exista întârzieri, un lucru destul de rar întâlnit în derularea unor astfel de proiecte.
Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 6,92 milioane de euro pentru realizarea Studiului de Fezabilitate. Finanțarea vine din fondurile Connecting Europe Facility (CEF), componenta de mobilitate militară, legătura fiind considerată una importantă din punct de vedere tactic.
Ce știm de fapt până acum despre noul pod peste Dunăre cu Bulgaria
Deși CNAIR scoate la licitație realizarea documentației, prea multe detalii concrete despre proiect nu se știu. Tocmai studiul va analiza și stabili în final caracteristicile viitorului pod: unde va fi exact amplasat, ce fel de pod va fi, ce lungime, ce lățime, înălțime sau dacă va fi sau nu unul combinat rutier/feroviar.
Și tot din studiu va fi determinată o valoare estimată pentru proiectare și execuție, precum și termenele de construcție, explica Ministerul Transporturilor într-un răspuns la o solicitare HotNews.ro
Acum și CNAIR explică faptul că „analiza multicriterială in cadrul Studiului de fezabilitate se va realiza atat pentru realizarea conexiunii la infrastructura de transport rutier cât și la infrastructura de transport feroviar”.
Proiectul e al României, Bulgaria se uită cu speranță că nu vom mai întârzia proiectul
Conform unor informații transmise HotNews.ro, Ministerul Transporturilor explică faptul că Podul peste Dunăre la Giurgiu-Ruse II va fi construit în colaborare cu Bulgaria, dar România va derula și implementa toate etapele de proiectare și execuție.
Potrivit informațiilor din țara vecină, Bulgaria va fi responsabilă doar să realizeze lucrările de infrastructură exclusiv de pe malul său – conexiunile rutiere și/sau cele feroviare.
Autoritățile din Bulgaria nu vor avea vreun cuvânt de zis sau vreo influență asupra realizării Podului propriu-zis, ci doar vor putea interpela la Comisia Europeană care finanțează proiectul dacă există probleme sau nemulțumiri pe care nu le poate rezolva cu România.
Exemplul celorlalte poduri peste Dunăre. Când ar putea de fapt să fie gata noul Pod Giurgiu – Ruse 2
Deși pare că proiectul „Pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2” intră în linie dreaptă acum cu noua licitație, trebuie explicat că până când va fi făcută inaugurarea propriu-zisă ar putea trece chiar și zece ani.
Sunt două exemple recente și foarte asemănătoare care ne arată că un astfel de Pod nu poate ajunge de la etapa de studiu la inaugurare în mai puțin de un deceniu: Podul Vidin – Calafat și Podul peste Dunăre de la Brăila.
Podul Vidin – Calafat, un pod hobanat mixt rutier-feroviar, a fost construit de către Bulgaria, pe fonduri europene. Deși despre acel pod s-a discutat încă de la începutul anului 2000, primele studii au fost realizate în 2003.
Abia apoi s-a trecut la proiectare și construcție, iar Podul a fost dat în folosință abia în 2013, zece ani mai târziu de când au debutat efectiv studiile.
Similar, Podul de la Brăila – un pod suspendat, mai complex în realizare, dar care nu are și componentă feroviară – a avut primele studii făcute încă din anii 2000, dar reactualizarea lor s-a făcut în 2015-2017.
Abia din 2018 s-a semnat contractul de proiectare și execuție. Darea în trafic a venit, cu întârziere, abia în 2023, dar atât Podul, cât și tot proiectul cu drumurile adiacente nu sunt efectiv gata nici până acum. Se vor face curând 10 ani de la începerea etapei de studii…
Discuția despre unde să fie poziționat podul. De ce a fost aleasă varianta Giurgiu – Ruse
Deși acum se știe măcar unde va fi făcut acest al treilea Pod peste Dunăre, discuțiile privind poziționarea sa au tot fost purtate în repetate rânduri în ultimii zece ani, fiind propuse și selectate, pe rând, diferite zone pentru construcția sa.
În 2014, un studiu încredințat firmei de consultanță „TRANSPROJECT 2001” în parteneriat cu firma daneză EKJ în cadrul unui contract cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România arăta patru locuri posibile pentru construirea unei a treia legături între cele două țări: Silistra – Călărași, Nikopol – Turnu Măgurele și Oryahovo – Bechet, precum și un alt pod între Ruse și Giurgiu.
Pentru Bulgaria construirea unui al treilea Pod a fost văzută ca o șansă de dezvoltare a zonei de nord a țării, cea mai subdezvoltată regiune a țării.
În paralel România a insistat, ca prioritate, nu pe realizarea unui nou pod, ci ca Bulgaria să realizeze și ea lucrări de dragare a Dunării pentru a menține șenalul navigabil deschis pe tot parcursul anului.
Strategic, partea bulgară a găsit că nu ar fi înțelept să ai două Poduri peste Dunăre în același loc, iar o analiză din 2018 arăta că „două treimi din teritoriul Bulgariei este un „deșert economic”, iar principalul motiv pentru aceasta este lipsa infrastructurii. Din acest punct de vedere, nu este eficient pentru dezvoltarea regiunilor de-a lungul celor 308 km de-a lungul Dunării să nu ai un singur pod, ci să ai două în Ruse”, conform Mediapool.bg.
S-a discutat și din punct de vedere militar problema: în caz de război două poduri la un loc sunt o țintă mai expusă într-un eventual atac.
În cele din urmă România a decis și a ales să realizeze Podul tot în zona Giurgiu – Ruse bazându-se pe câteva elemente cheie: Giurgiu – Ruse este una dintre cele mai dezvoltate zone urbane de la Dunăre, la granița dintre cele două țări, proximitatea față de București, existența unui plan matur de a realiza o conexiune rutieră de mare viteză de la București la noul Pod, suprasaturarea podului existent (cu o singură bandă pe sens, afectat de vechime, de lucrări etc), dar și planurile bulgarilor de a realiza o autostradă de la Ruse la Veliko Târnovo, parte a coridorului IX trans european.
Sursă foto articol: Cristi Bucurie | Dreamstime.com
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
