Magistraţii bucureșteni s-au alăturat protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete, în urma prevederilor Ordonanței „trenuleț”. Sunt contestate prevederile din Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, aflat pe masa Executivului, ca și proiectele bugetului pe 2024, în ședința de joi, care s-a amânat de două ori.
Tribunalul București a anunțat că toate procesele sunt amânate din cauză că nu sunt plătite anumite drepturi salariale, potrivit Ordonanței de Urgență pregătite de Guvern. Protestul grefierilor și parchetelor a fost declanșat de nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive prin care instanțele de judecată române au constatat existența unor inechități ca urmare a aplicării sau neaplicării unitare a vechilor legi succesive de salarizare, în ceea ce privește personalul din sistemul judiciar, a anunțat joi sindicatul Dicasterial.
Judecătoarea Gabriela-Mihaela Rîșnoveanu, președintele Tribunalului București, a anunțat joi, într-un comunicat de presă, că Ordonanța Guvernului încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale.
Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea Președintelui Tribunalului București, în prezența unui număr de 197 judecători:
– a hotărât, în unanimitate, că art.VIII din proiectul Ordonanței de Urgenta privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicat de Ministerul Finanțelor, este de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor, nesocotind art.124 alin. 3 și art.133 alin.1 din Constituția României, republicată, precum și stabilitatea financiară și statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art. 44 din Constituție și art.1 din Protocolul nr. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Totodată, s-a apreciat că acest proiect creează o situație discriminatorie, cu încălcarea art.16 din Constituția României și art.14 CEDO, puterea executivă nesocotind în mod nepermis efectele hotărârilor judecătorești definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separației puterilor în stat garantat de art.1 alin. 4 din Constituția României, republicată.
– a hotărât, cu majoritate, ca până la alocarea de către puterea executivă a fondurilor necesare plății integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative și prin hotărâri judecătorești definitive, adoptarea unei forme de protest constând în amânarea tuturor cauzelor, începând cu data de 14 decembrie 2023, cu excepția următoarelor cauze urgente:
– în materie penală: măsuri preventive, cauzele prevăzute la art.138 Cod procedură penală, perchezițiile domiciliare
– în materie civilă lato sensu: ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).
– a hotărât, cu majoritate, ca pe durata protestului să se efectueze procedura prealabilă doar în cauzele urgente civile lato sensu enunţate mai sus.
– a hotărât, în unanimitate, să exprime susținerea față de obiectivele comune urmărite de personalul auxiliar de specialitate prin demersurile întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite.
– a hotărât, în unanimitate, transmiterea către publicul larg a unui comunicat cu privire la forma de protest adoptată, a transmis Tribunalul București.
Și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a contestat structurarea proiectului de buget pe anul 2024, precum și prevederile proiectului Ordonanței „trenuleț” se află „în contradicţie flagrantă” cu Constituţia şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe motiv că este „profund discriminatoriu”. Bugetul instanţelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanţe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispoziţiilor legale, a atenționat CSM.
