StiriZiare.ro

Incendiul de vegetație uscată și stuf din Delta Neajlovului a fost stins. Focul a izbucnit duminică, pe raza localității Budeni, și s-a întins rapid pe o suprafață de circa 60 de hectare. Conform comunicatului transmis de ISU…

citeste mai mult …

Proiect spectaculos, pentru cățeii care sunt oferiți spre adopție! Un Centru pentru Urgențe Veterinare, Adopții și Educație va fi construit, în București, din bugetul propriu al Primăriei Capitalei, pe locul unde…

citeste mai mult …

Compania germană Rheinmetall urmează să finalizeze în curând construcția celei de-a doua instalații militare în Ucraina, a anunțat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe comune cu cancelarul german Olaf Scholz, scrie Ukrainska Pravda.

El a subliniat că dezvoltarea industriilor de apărare este crucială pentru securitatea Europei și pentru protecția Ucrainei.

„Producătorul german de armament Rheinmetall tocmai a inaugurat prima fabrică din Ucraina, o a doua instalație urmând să fie finalizată în curând. Iar Rheinmetall a crescut semnificativ producția de muniții din 2022 încoace”.

În plus, secretarul general a subliniat că industria germană este esențială pentru NATO și Ucraina.

Recent, directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, și-a exprimat planurile de a deschide total de patru fabrici în Ucraina.

citeste mai mult …

Ministerul rus de Externe a afirmat luni că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, câștigate de proeuropeana Maia Sandu, au fost „cele mai nedemocratice” din istoria post-sovietică a țării, informează Reuters.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a instituției conduse de Serghei Lavrov, a mai declarat, într-un comentariu publicat pe site-ul ministerului, că rezultatul alegerilor, în care Maia Sandu a obținut victoria în mare parte datorită sprijinului din partea moldovenilor care locuiesc în străinătate, expune „o divizare profundă” în societatea moldovenească.

„Nu ar fi exagerat să spunem că aceasta a fost cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii de independență a Moldovei”, a afirmat Zaharova.

„Caracteristicile distinctive au fost reprimarea fără precedent de către autorități a opoziției și a presei independente, mai ales a presei de limbă rusă, și interferența evidentă a Occidentului în procesul electoral”, a susținut purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Zaharova a adăugat că polarizarea indicată de rezultatul scrutinului a fost „provocată de politica lipsită de viziune a liderilor țării și de interferența flagrantă din partea Occidentului”.

Maia Sandu denunță de multă vreme invazia Rusiei în Ucraina și a acuzat Moscova de comploturi pentru înlăturarea administrației sale. După primul tur al alegerilor de luna trecută, președinta s-a plâns de o campanie de mituire a alegătorilor pentru a vota împotriva ei și împotriva referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, care a trecut cu o mică majoritate.

Reacția Occidentului și a lui Zelenski după alegerile din Republica Moldova

Preşedinta în exerciţiu a Republicii Moldova a câştigat alegerile prezidenţiale de duminică cu 55,33% din sufragii, în timp ce contracandidatul său, fostul procuror prorus Alexandr Stoianoglo, a primit sprijinul a 44,67% dintre cetăţeni, a anunţat luni Comisia Electorală Centrală din ţară după finalizarea numărării voturilor.

Aliaţii occidentali ai Chişinăului au salutat rezultatele scrutinului, după o campanie tensionată, umbrită de suspiciuni de ingerinţă rusească în această fostă republică sovietică, acum candidată la aderarea la Uniunea Europeană, notează Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden a felicitat-o pe Maia Sandu pentru câştigarea turului doi al scrutinului prezidenţial şi a declarat că eforturile Moscovei de a submina procesul electoral au eşuat. „O felicit pe Maia Sandu pentru realegerea sa istorică în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova”, a afirmat Biden într-un comunicat, publicat pe site-ul Casei Albe.„Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituţiile democratice şi procesele electorale din Moldova. Dar Rusia a eşuat”, a declarat Biden.

„Moldovenii şi-au arătat încă o dată hotărârea de a construi un viitor european în pofida încercărilor hibride de a submina democraţia”, a reacţionat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, pe reţeaua socială X. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au transmis mesaje similare.

Din statele membre ale UE, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat bucuria pentru faptul că „democraţia a triumfat asupra tuturor ingerinţelor şi tuturor manevrelor”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a salutat „cursul european” ales de Chişinău.

În România conducerea de vârf, în special şeful statului Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi premierul Marcel Ciolacu, au transmis felicitări Maiei Sandu pentru victorie, subliniind la unison semnificaţia istorică a rezultatului alegerilor pentru viitoarea aderare a ţării la Uniunea Europeană.

Pentru Ucraina vecină, candidată şi ea la UE, „moldovenii au făcut o alegere clară”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care cere „o Europă paşnică şi unită”.

Diviziunile din Moldova și „lecția de umilință” pentru Maia Sandu

Totuşi, rezultatul scrutinului arată diviziuni puternice în rândul cetăţenilor, pentru care aderarea la UE nu este visul tuturor, scrie AFP. Mai ales că referendumul din 20 octombrie vizând includerea obiectivului european în Constituţie aproape că a fost la un pas de eşec. În cele din urmă, a fost aprobat la limită, însă a provocat îngrijorări în UE, notează agenția franceză de presă.

Prima femeie care a ocupat, în 2020, cea mai înaltă funcţie în acest stat situat între NATO şi sfera de influenţă rusă, Maia Sandu a vorbit despre „o lecţie de democraţie” în faţa „unui atac fără precedent” al „forţelor ostile şi criminale”.

Dezinformare, cumpărare masivă de voturi, ameninţări cu moartea, atacuri cibernetice şi „transport organizat” al alegătorilor: poliţia a raportat în ultimele săptămâni numeroase presupuse „încercări de destabilizare” din partea Moscovei.

Însă „este şi o lecţie de umilinţă” pentru Maia Sandu şi susţinătorii săi, a afirmat, într-o analiză pentru AFP, expertul Andrei Curăraru, de la think tank-ul WatchDog, evocând dezamăgirea unora în faţa ritmului lent al reformelor şi a crizei economice.

În discursul său de duminică seara, fosta economistă a Băncii Mondiale a întins mâna celor care nu au votat-o, vorbind chiar şi în limba rusă, pe lângă română, care este limba oficială, şi a promis că va fi „preşedintele tuturor”. Pentru că ţara, una dintre cele mai sărace din Europa, este extrem de polarizată, pe de o parte, între o diasporă şi o capitală în principal favorabile integrării în UE şi, pe de altă parte, zonele rurale şi două regiuni, provincia separatistă Transnistria şi Găgăuzia autonomă, orientată spre Rusia.

Maia Sandu a pierdut în faţa rivalului său doar pe teritoriul Republicii Moldova şi îi datorează victoria sa puternicei mobilizări a diasporei: din cele 326.000 de buletine de vot din străinatate, 270.000 au fost în favoarea sa.

„Rusia a exercitat cu siguranţă o influenţă asupra votului, dar acesta nu este singurul motiv pentru care 44% dintre alegători i-au dat votul lui Alexandr Stoianoglo”, a spus Lucian Cristea, un student în vârstă de 27 de ani intervievat de AFP. „O parte a populaţiei împărtăşeşte idei care nu sunt în acord cu valorile europene”, a adăugat el, referindu-se la persoane din anturajul său care au un ataşament „sentimental” faţă de Rusia.

De altfel, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), care l-a susţinut pe Alexandr Stoianoglo în alegerile prezidenţiale pierdute duminică în faţa preşedintei Maia Sandu, o consideră pe aceasta din urmă o „preşedintă nelegitimă”, întrucât şi-a câştigat noul mandat cu ajutorul voturilor din diaspora pe care acest partid nu le recunoaşte, potrivit unui comunicat emis luni.

În aceste condiţii, expertul Andrei Curăraru avertizează asupra rezultatului alegerilor legislative programate în vara lui 2025.

„Dacă Maia Sandu nu va învăţa lecţia acestor alegeri, anul viitor nu vom avea un parlament proeuropean”, a avertizat Curăraru.

citeste mai mult …

Senatul a adoptat, luni, în plen, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare, cu amendamente, prin care se prevede că pensiile aflate în plată se indexează în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie, relatează Agerpres. Legea merge la promulgare.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PNL, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor şi a primit, luni, în Senat, 91 de voturi „pentru” şi 8 abţineri, Camera superioară fiind for decizional.

„Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare, inclusiv prin excepţie de la prevederile art. 60, potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie”, prevede actul normativ adoptat de plenul Senatului, în forma amendată de Comisia de apărare a Senatului.

Aceste prevederi nu vor fi aplicate pensionarilor militari care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, nici celor care au calitatea de parlamentar, pe perioada exercitării acestor funcţii, se mai arată în proiect.

În cazul în care, în urma actualizării, rezultă o pensie mai mică decât cea aflată în plată, atunci se va menţine suma în plată.

Senatul a eliminat articolul 60 (1) din forma proiectului adoptată de Camera Deputaţilor care prevedea că „dispoziţiile art. 60 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cadrul procedurii de actualizare a pensiilor militare de stat”.

Senatorii au mai stabilit că, „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Casele de pensii sectoriale actualizează din oficiu toate pensiile militare de stat aflate în plată, cu majorările soldei de grad/salariului gradului profesional şi al soldei de funcţie/ salariului de funcţie, care au avut loc în perioada 2015 – 2024”.

Fondurile necesare pentru plata în anul 2024 a acestor drepturi vor fi suportate din bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Prin această lege „se intră în normalitate”, susțin democrații

Preşedintele Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc (PNL), consideră că, prin legea votată, parlamentarii au dovedit că „le pasă de rezervişti”.

„Sunt militari care ne-au spus că au ocupat aceleaşi funcţii, au acelaşi grad militar, au fost tot timpul în Armată şi primesc pensii diferite. (…) România este de 20 de ani în NATO, a fost o decizie politică atunci, dar să nu uităm că pensionarii militari sunt cei care trebuie trataţi cu respect, având o contribuţie foarte importantă pentru ca România să se afle astăzi sub această pălărie de securitate NATO. Astăzi am dovedit încă o dată că ne pasă de rezervişti şi că inechităţile trebuie să fie eliminate. Mai e un singur pas, Guvernul să elaboreze normele şi să pună în aplicare acest text de lege”, a spus Pauliuc, de la tribuna Senatului.

Senatorul Felix Stroe (PSD) a subliniat că prin această lege „se intră în normalitate” şi „se repară parţial lucrurile anormale, pentru că în domeniul pensiilor militare mai sunt încă multe de făcut”.

„Aş vrea să terminăm cu faptul că ‘pensiile militare sunt pensii speciale’. Nu, nu am să obosesc să tot spun că sunt pensii de serviciu. Exceptând câteva pensii mai mari, care sunt ale unor generali cu pensii de conducere, majoritatea pensiilor militare sunt la limita decenţei, pensii care asigură subzistenţa celor care depunând jurământul militar şi-au asumat multiple privaţiuni, au depus eforturi susţinute fără să se ţină cont de sărbători, de anotimpuri. Au fost întotdeauna acolo unde i-a chemat datoria. (…) Astăzi se repară o inechitate profundă – diferenţe mari ale pensiilor celor care au ieşit la pensie, cu acelaşi grad, în perioade diferite. Guvernul României va elabora imediat normele metodologice”, a spus Stroe.

Senatorul PSD Titus Corlăţean şi-a exprimat nemulţumirea că propunerea legislativă ar fi trebuit iniţiată conform „înţelegerii din coaliţie” de parlamentari PNL şi PSD, şi nu doar de liberali, dar a evidenţiat votul pozitiv acordat proiectului de senatorii social-democraţi, pentru că „elimină discriminările şi inechităţile”.

„A trebuit să rezistăm la o presiune din partea unora care au făcut o politică foarte joasă de a ‘elimina pensiile speciale nesimţite’, ale militarilor, diplomaţilor şamd, care (…) nu sunt nici pensii speciale, nici nesimţite, ci ocupaţionale, potrivit Pilonului din arhitectura instituţională a Uniunii Europene”, a arătat Corlăţean adresându-se parlamentarilor USR.

Senatorul neafiliat Liviu Brătescu a punctat „actul de dreptate” făcut prin adoptarea legii. „Nu facem o favoare, ci facem dreptate celor care au servit statul român”, a menţionat el.

Senatorul Irineu Darău (USR) a evidenţiat că propunerea legislativă ar fi trebuit repartizată şi Comisiei de muncă din Senat, măcar pentru aviz.

„Sunt foarte multe inechităţi în sistemul de salarizare publică şi în sistemul public de pensii publice. (…) Situaţia soldelor militarilor şi pensiilor militarilor, inclusiv neindexarea, se prelungeşte din 2017 încoace. (…) Faptul că ajungem în noiembrie cu asemenea lucruri, înainte de alegeri, este cel puţin nefericit şi arată o lipsă de responsabilitate a celor care au fost la putere. (…) USR a cerut mereu adecvarea soldelor la nivelul la care ar trebui să fie şi apoi adecvarea pensiilor”, a mai spus Darău.

Senatorul AUR Aelenei Evdochia le-a mulţumit rezerviştilor pentru că „au luptat atâţia ani pentru ca legea să se înfăptuiască”.

citeste mai mult …

Judecătoria Roman a anulat amenda primită de societatea care a reabilitat podul prăbușit de la Luțca, județul Neamț, din partea Inspectoratului de Stat în Construcții.

Decizie neașteptată a Judecătoriei Roman în cazul podului reabilitat de la Neamț, care s-a prăbușit în vara anului 2022, la doar câteva luni de la inaugurare. Instanța a admis contestația societății Darcons împotriva împotriva ISC Neamț (Inspectoratul de Stat în Construcții), cu privire la procesul verbal de contravenție în cazul prăbușirii podului. Citește mai mult pe fanatik.ro

Articol susținut de fanatik.ro

citeste mai mult …

Premierul spaniol Pedro Sánchez „a primit o lovitură” în timpul vizitei din orașul Paiporta, puternic afectat de inundații, când a fost atacat de o mulțime violentă, a declarat luni ministrul de interne din Spania, potrivit Politico.

Duminică, Sánchez s-a alăturat regelui Felipe al VI-lea și reginei Letizia într-un tur al orașului Paiporta, situat nu departe de Valencia, care a fost printre cele mai grav afectate de inundațiile devastatoare care au ucis peste 200 de persoane și au provocat distrugeri în sudul și estul țării.

Prim-ministrul și membrii familiei regale au fost loviți cu noroi de oameni furioși din mulțime. Geamurile unuia dintre vehiculele din coloana lui Sánchez au fost sparte de o protestatari care aveau lopeți în mâini, unii dintre ei aruncând cu bețe în Sánchez, ceea ce a obligat forțele de securitate care îl însoțeau să „scurteze” brusc vizita.

După revoltele de duminică din Paiporta, primarul local, Maribel Albalat, a declarat că nu îi cunoştea pe mulţi dintre acei protestatari şi că aceştia au venit probabil în mod special acolo.

Sánchez a fost lovit în timpul protestelor, a declarat luni ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska pentru presa spaniolă, și a fost evacuat de echipa sa de securitate după ce aceasta a stabilit că amenințarea la adresa prim-ministrului era „reală și evidentă”.

Potrivit Guvernului de stânga de la Madrid, premierul Pedro Sanchez a fost atacat cu o bâtă şi a plecat rapid din zonă, în timp ce protestatarii i-au lovit maşina cu pumnii şi cu picioarele. Manifestanţii au strigat, de asemenea, lozinci precum „Criminalilor, criminalilor!” şi „Plecaţi de aici!”, iar unii dintre ei purtau tricouri cu simboluri ale extremei drepte.

De altfel, ministrul Marlaska a adăugat că atacatorii fac parte din unele grupuri „marginale violente”.

„Vom lăsa ancheta să își urmeze cursul (…), dar este evident că a existat un minim rezonabil de organizare din partea unor grupuri violente marginale care trebuie condamnate în termenii cei mai fermi”, a mai declarat Grande-Marlaska.

O grupare extremă-dreapta a revendicat atacul asupra lui Sánchez, potrivit presei spaniole.

Localnicii din Paiporta sunt furioși din cauza modului în care autoritățile spaniole au gestionat dezastrul și consecințele acestuia, avertizările meteorologice urgente fiind transmise cu întârziere, iar ajutoarele neajungând încă în unele sate afectate din regiune.

Oficialii guvernului național se plâng de faptul că autoritățile regionale, care au jurisdicție asupra gestionării situațiilor de urgență, au fost lente în a accepta oferta Madridului de a trimite mai multe forțe de căutare-salvare.

Sánchez a anunțat sâmbătă că 5.000 de soldați și 5.000 de ofițeri de poliție vor fi trimiși pentru a sprijini eforturile de redresare în partea devastată de inundații a țării, aceasta fiind cea mai mare desfășurare de trupe din Spania pe timp de pace.

În urma atacului de duminică, prim-ministrul a îndemnat publicul să își păstreze calmul și a declarat că guvernul său va continua să lucreze pentru a-i ajuta pe cei din zonele afectate de inundații.

„Vreau să transmit întreaga noastră solidaritate și recunoașterea angoasei și suferinței oamenilor din Paiporta”, a spus el, subliniind în același timp că respinge „violența de genul celei pe care am văzut-o astăzi”.

Trebuie să „înţelegem furia şi frustrarea” oamenilor afectaţi de inundaţiile care au devastat regiunea Valencia, a declarat și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, duminică seară, într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare, după acele incidente, notează Agerpres.

Suveranul a afirmat că oamenilor trebuie „să li se dea speranţă şi să le fie oferite garanţii că statul în toată deplinătatea lui este prezent”.

Monarhul spaniol a mai afirmat duminică seară că revoltele, care au avut loc după moartea a 217 persoane în urma unor inundaţii fără precedent, ar fi putut fi motivate politic şi alimentate de ştiri false.

citeste mai mult …

Cel mai cunoscut și puternic investitor din Statele Unite, Warren Buffett, nu îl susține nici pe republicanul Donald Trump, nici pe democrata Kamala Harris la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, el explicând cu doi ani în urmă de ce s-a răzgândit pe acest subiect, amintește Business Insider.

Buffett, acum în vârstă de 94 de ani, a dezvăluit la Adunarea Generală a Acționarilor din 2022 a Berkshire Hathaway, compania sa de investiții, de ce a decis să nu își mai exprime în public sprijinul pentru vreun candidat la alegerile ce au loc în Statele Unite.

„Poți înfuria pe termen lung mult mai mulți oameni decât poți face temporar fericiți [oameni] prin a te exprima pe orice subiect”, a declarat el atunci.

În esență, el a explicat că nu vrea ca opiniile sale personale pe anumite subiecte care stârnesc polemici puternice să afecteze compania sa de investiții sau pe cele din portofoliul ei.

„Așadar, am dat înapoi decisiv. Nu vreau să spun nimic care să fie atribuit practic Berkshire și să avem pe altcineva care să suporte consecințele a ceea ce spun eu”, a subliniat el.

Kamala Harris și Donald Trump, „bătălia” pe miliardari

Cei de la Business Insider au amintit acum de comentariile lui Buffett în condițiile în care numeroși miliardari americani și-au exprimat candidatul favorit pentru prezidențiale și au donat milioane de dolari pentru campaniile lor.

O analiză publicată de Forbes pe 30 octombrie a identificat 83 de miliardari din SUA care au donat pentru campania Kamalei Harris, în timp ce echipa lui Trump a înregistrat donații de la 52 de miliardari americani.

„Miliardarii aplecându-se înspre Harris ar putea părea paradoxal, având în vedere că ea îl critică adesea pe Trump că militează pentru politici favorabile către miliardari – dar există motive practice pentru are ultra-bogații ar putea să o prefere pe Harris”, comentează Forbes.

O scrisoare semnată de peste 10 miliardari americani în luna septembrie a explicat că aceștia sunt încrezători că Harris „va continua să avanseze politici corecte și previzibile care susțin statul de drept, stabilitatea și un mediu de afaceri puternic”. Cu alte cuvinte, scrisoarea de susținere consideră că Harris va continua politicile previzibile ale administrației Biden, care au dus la o apreciere record a bursei americane în ultimii doi ani.

Însă decizia din 2022 a lui Buffett a fost considerată o surpriză, având în vedere că el și-a exprimat susținerea pentru mai mulți candidați ai Partidului Democrat la alegerile prezidențiale.

Warren Buffett a susținut anterior candidați democrați la președinția SUA

În 2011 el a organizat inclusiv strângeri de fonduri pentru campania lui Barack Obama și a sprijinit-o puternic pe Hillary Clinton în 2016, când l-a criticat dur pe Donald Trump pe tema afacerilor sale care au falimentat și a faptului că refuză să își publice declarațiile fiscale.

Trump își justifica la momentul respectiv refuzul prin faptul că era subiectul unui control din partea temutului Fisc american, IRS. „Am o veste pentru el, și eu voi fi controlat”, declara Buffett în timpul unui eveniment electoral organizat de Hillary Clinton la Omaha, în statul Nebraska. „Nu îți e frică decât dacă ai motive să îți fie teamă de ceva. Nu îi e frică de Fisc. Îi este frică de voi”, a spus el, în fața mulțimii.

„Având în vedere utilizarea crescută a reţelelor sociale, au existat numeroase afirmaţii frauduloase cu privire la aprobarea de către domnul Buffett a unor produse de investiţii, precum şi a unor candidaţi politici. Domnul Buffett nu aprobă în prezent şi nu va aproba în viitor produse de investiţii sau candidaţi politici”, a amintit în schimb acum Berkshire Hathaway noua poziție a miliardarului într-un comunicat publicat la sfârșitul lui octombrie.

În momentul redactării acestui articol compania de investiții a lui Buffett avea o capitalizare de 952 de miliarde de dolari pe bursa de la New York, fiind a 7-a cea mai valoroasă companie din Statele Unite. Berkshire era depășită în clasament doar de marii giganți tech din Silicon Valley, ca Apple, Microsoft, Nvidia sau Amazon.

Spre comparație, cea mai puternică bancă de investiții de pe Wall Street, JPMorgan Chase, avea o capitalizare de 622 de miliarde de dolari, ocupând a 12-a poziție în clasament. Berkshire Hathaway are de asemenea 400.000 de angajați.

Potrivit Bloomberg, averea personală a lui Buffett se ridică la 143 de miliarde de dolari, el fiind al 10-lea cel mai bogat om din lume. Însă în mediul de afaceri el este mai cunoscut pentru strategia sa de investiții cumpătate, cu rezultate pe termen lung.

citeste mai mult …

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a izbucnit luni pe Facebook după ce opoziția i-a atras atenția prim-ministrului că România a depășit Ungaria la indicatorii economici. 

„Dacă credeți că românii ne lasă în urmă, vă sugerez să vă mutați acolo, iar când reveniți, putem discuta despre experiența voastră!”, a scris Viktor Orban pe pagina sa de Facebook.

Potrivit presei maghiare, Viktor Orban a răspuns astfel după ce politicianul de opoziție Imre Komjáthi de la Partidul Socialist Maghiar a spus că românii i-au lăsat în urmă pe unguri din punct de vedere economic. 

444.hu scrie, de asemenea, că Imre Komjáthi a citat datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria, care arată că s-au născut cu 10 la sută mai puțini copii, iar rata mortalității infantile a crescut. 

Sărăcia a crescut și se construiesc mai puține case. Sărăcia în rândul copiilor este de 1,5 ori mai mare decât în ​​2020. Potrivit datelor oficiale, un sfert dintre pensionari trăiesc în sărăcie, a spus el.

Potrivit politicianului de opoziție, Ungaria se descurcă mult mai rău, iar românii și slovacii îi întrec, încet, pe unguri.

citeste mai mult …