StiriZiare.ro

Unul dintre cele mai cunoscute mituri legate de pisici este acela că au 9 vieți. În realitate, felinele trăiesc un număr limitat de ani, iar cercetătorii au stabilit care este speranța medie de viață pentru aceste animale de companie. Câți ani trăiește pisica, în funcție de rasă și de gen.

Știința a stabilit: câți ani trăiește pisica

Pisicile sunt unele dintre cele mai simpatice animale de companie. Posesorii de feline le oferă grijă și atenție și speră să le aibă alături cât mai mulți ani sau chiar mai multe vieți, dacă este să nu luăm după mitul cu cele 9 vieți ale pisicii. O cercetare recentă a stabilit câți ani poate trăi, în medie, o felină.

Potrivit oamenilor de știință, speranța de viață este influențată de rasă, de condițiile de mediu și de îngrijire, dar în cazul tuturor speciilor, femelele de pisică trăiesc mai mult cu 1,3 ani decât motanii, în medie. O pisică de casă, îngrijită și deparazitată și cu o alimentație potrivită va trăi mai mult decât una maidaneză de exemplu, din punct de vedere statistic.

Care sunt cele mai longevive pisici din lume

Cele mai longevive pisici sunt birmanezele, având o speranță de viață de 14,4 ani, potrivit rezultatelor cercetării. Pe locul al doilea în clasament sunt corciturile, care trăiesc în medie 11,9 ani. Și siamezele au o speranță de viață de 11,7 ani. La polul opus, pisicile care trăiesc cel mai puțin sunt cele din rasa Sphynx, care au o medie de viață de 6,8 ani. Acestea sunt și cele mai sensibile, fiind predispuse la multe boli.

Cum se calculează vârsta pisicii

Pentru a ști câți ani are pisica, potrivit speciei ei, se calculează diferit. O lună de viață la pisici este echivalentul a 6 luni la om. Astfel, atunci când felina are 2 luni de viață, se consideră că are de fapt un an, calculat în timpul la care ne raportăm noi. Calculul este valabil pentru primul an de viață, astfel că la un an de la naștere, pisica va avea 24 de ani, în ani umani.

După primul an, se adaugă câte 4 ani pentru fiecare an care trece. Astfel, la 2 ani, pisica va avea 28 de ani și așa mai departe. Conform acestui calcul, dacă o pisică trăiește 15 ani, în ani umani, ea va avea, raportat la specia ei, 80 de ani.

SURSA

Procurorii europeni de top – care investighează inclusiv acuzaţiile de natură penală în legătură cu negocierile pentru vaccinurile COVID dintre Ursula von der Leyen şi directorul general al Pfizer – ameninţă acum Comisia Europeană cu acţiuni în justiţie. Procurorii se tem că nu-şi vor mai putea face treaba în mod corespunzător, dacă Comisia va pune în aplicare un plan de reducere a bugetului său – o măsură anunţată în februarie şi care a fost o surpriză, susţine EPPO.

Scrisoarea lui Kövesi a ajuns, la începutul lunii aprilie, la trei funcţionari de rang înalt din cadrul Comisiei, potrivit documentului obţinut de POLITICO. În aceasta, şefa EPPO susţine că executivul european îl privează pe procurori, prin măsura preconizată, de mijloacele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient, punând presiune asupra bugetului său, în special asupra sumelor cheltuite pentru IT.

Atunci când EPPO a fost lansat, în vara anului 2021, Comisia a fost de acord să furnizeze facilităţi IT, fără a fi indicată o dată de încheiere. În prezent, Comisia a informat EPPO că doreşte să retragă sprijinul IT. Suma de bani implicată este de aproximativ 5 milioane de euro, potrivit estimărilor EPPO.

„Decizia unilaterală de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menţionate către EPPO prezintă un risc ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-şi mai îndeplini sarcinile şi de a-şi îndeplini misiunea”, a scris Kövesi, adăugând că „este de datoria Comisiei să se abţină de la orice măsură ce ar putea pune în pericol atingerea obiectivului încredinţat EPPO de a combate infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii”.

Este neobişnuit ca o instituţie a UE să ameninţe Comisia cu un proces, dar tensiunea se acumulase. Printr-o scrisoare deschisă trimisă deputaţilor europeni şi prin remarci publice în Parlamentul European, Kövesi ceruse de câteva săptămâni Comisiei să îşi reevalueze decizia de a tăia o parte substanţială a sprijinului pe care îl acordă echipei EPPO, cu sediul în Luxemburg, care a preluat recent un caz ce investighează modul în care von der Leyen a gestionat afacerile cu vaccinuri Covid, notează POLITICO.

Miza ar putea fi mai mult decât o reducere a bugetului IT, scrie însă POLITICO. O instituţie relativ nouă, EPPO este, de asemenea, una foarte importantă, deoarece procurorii săi sunt împuterniciţi să conducă anchete transfrontaliere asupra a ceea ce statele membre şi Comisia spun că reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa UE: organizaţiile criminale care urmăresc banii UE.

În 2023, numărul investigaţiilor EPPO a crescut vertiginos, a arătat instituţia în raportul său anual. Anul trecut au fost deschise peste 200 de anchete de fraudă legate de mecanismul de redresare şi de rezilienţă la nivelul UE, instrumentul care oferă finanţare din partea UE pentru a contribui la stimularea redresării economice post-Covid şi care are o valoare de peste 800 de miliarde de euro. În 2022, când plăţile UE se aflau în fazele incipiente, au fost lansate doar 15 anchete.

Pe de altă parte, anchetatorii de la EPPO au preluat de la procurorii belgieni investigaţia care o vizează pe Ursula von der Leyen pentru „interferenţă în funcţiile publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit documentelor juridice consultate de POLITICO şi unui purtător de cuvânt al procuraturii din Liège. Procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni penale, dar nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz, precizează POLITICO.

CE A RĂSPUNS COMISIA DUPĂ SCRISOAREA DE LA KOVESI

Comisia era obligată prin lege să răspundă în termen de 15 zile la scrisoarea EPPO.

„Comisia a răspuns EPPO în perioada desemnată pentru o soluţionare amiabilă”, a declarat un purtător de cuvânt. „În răspunsul său, Comisia şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile IT ale EPPO în viitorul apropiat, în condiţii specifice. Nu putem face alte comentarii”, a transmis purtătorul de cuvânt.

Comisia a negat orice încercare de a interveni în independenţa EPPO şi a declarat într-un comunicat că „a sprijinit în mod constant activităţile EPPO încă de la început şi respinge cu tărie orice insinuare conform căreia decizia Comisiei în cadrul procedurii bugetare ar avea vreo legătură cu vreo investigaţie a EPPO”.

„Rămânem cu o vreme mai rece decât normalul și în zilele viitoare, maxime între 14 și 22 de grade la nivelul întregii țări. Cele mai ridicate valori în regiunile vestice și sud-vestice. Situația aceasta așteptăm să se schimbe spre sfârșitul săptămânii, iar săptămâna viitoare să aducă temperaturi apropiate de normalul perioadei. Sperăm ca la sfârșitul săptămânii în general să înregistrăm maxime între 20 și 26 de grade. Precipitațiile vor fi puține în zilele viitoare”, a declarat Florinela Georgescu.

”Sebastian Burduja va câştiga. În momentul de faţă, poartă o competiţie cu el însuşi. Orice bucureştean care apucă să îl cunoaşscă, să îi cunoască programul, se transformă într-un votant. Electoratul de dreapta pe care ne bazăm şi care se manifestă de mult timp în Bucureşti, dreapta câştigă de fiecare dată în Bucureşti, mai are la dispoziţie trei săptămâni să îl cunoască. Sondajele sunt poză de moment, este un maraton, la final contează. Sebastian Burduja este favorit în această cursă şi sunt convins că va câştiga”, a declarat Ionuţ Stroe la un post TV.

”Acest imobil, insipid şi incolor primar, timp de patru ani a acumulat doar balast politic. Când nu ai argumente, când nu ai cu ce să vii în faţa oamenilor, preferi să bagi capul în nisip”, a spus Stroe. 

Despre şansele lui Nicuşor Dan, Ionuţ Stroe a precizat că trebuie să vedem decontul din 9 iunie.

”Să vedem cam pe unde e Nicuşor Dan. (..) .Există o favorabilitate la Nicuşor Dan care nu depăşeşte 30%, asta înseamnă că 70% dintre bucureşteni nu îşi mai doresc ca acest om să se ocupe de detinele a 3 milioane de cetăţeni care locuiesc aici. E un tip care din punctul meu de vedere a dat măsura valorii lui, care în momentul de faţă lasă Bucureştiul într-un blocaj instituţional şi de dezvoltare nemaîntâlnit în ultimii ani de zile, un tip care poate a fost un bun activist civid dar din punct de vedere al performanţei administrative a fost un dezastru”, a subliniat Stroe. 

”Din păcate, demersurile dânsului le pot număra pe degetele de la o mână”, a spus Ionuţ Stroe. 

În expunerea de motive a documentului se precizează că în cursul anului trecut, sumele necesare pentru repatrierea acestor persoane au depăşit 10 milioane de lei. În comisiile parlamentare de specialitate, proiectul nu a suferit modificări faţă de forma propusă de Executiv. Mâine este aşteptat votului final, decizional, în plenul Camerei Deputaţilor. 

Proiectul de lege iniţiat de către Guvern, care reglementează modalitatea de stabilire a cheltuielilor judiciare în cazul fugarilor care s-au sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, cât şi modalitatea de recuperare a cheltuielilor ocazionate de aducerea lor în România, a fost adoptat, în unanimitate, luni, 15 aprile, de către Senat, în calitate de prim for sesizat.

Fugarii condamnați nu vor mai avea nicio șansă. Decizie majoră luată de Senat. Urmează cea finală în Camera Deputaților 

Ministrul Justiţiei Alina Gorghiu a explicat că reglementările din propunerea legislativă sunt valabile pentru persoanele urmărite internaţional şi pentru care a fost emis mandat european de arestare, precum ⁠şi cele care au fugit în afara UE, pentru care este în desfăşurare procedura de extrădare.

„În 2023, România a cheltuit aproximativ 10.025.000 lei, pentru aducerea a 803 fugari. Anul acesta, până în data de 9 aprilie, au fost aduşi 233 de fugari”, a mai precizat ea.

„Cheltuielile care revin statului român, în cazul în care persoana solicitată, persoana extrădată sau persoana extrădabilă, după caz, s-a sustras urmăririi penale sau judecăţii, vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare, de către instanţa de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală. Pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în ţară a persoanei solicitate, a persoanei extrădate sau extrădabile, după caz, care s-a sustras executării pedepsei, autorităţile române au drept de regres, la instanţa civilă competentă. Această cauză se judecă cu celeritate şi este scutită de taxă de timbru”, arată expunerea de motive a proiectului de lege pentru completarea art. 16 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

„Pas important în Parlament pentru proiectul «fugarul plăteşte». Senatul a adoptat proiectul în unanimitate. Toţi cei 86 de senatori prezenţi au votat «pentru»! E vorba de proiectul care prevede ca fugarii să fie obligaţi să-şi suporte cheltuielile de aducere în ţară avansate de către stat. Mulţumesc colegilor senatori pentru sprijinul iniţiativelor pe care Ministerul Justiţiei le are pentru combaterea fenomenului fugarilor”, a scris Alina Gorghiu pe Facebook.

”Ziua Tatălui”, celebrată duminică în România! Această zi specială pentru familie este marcată, conform legii adoptate în 2009, în cea de-a doua duminică a lunii mai. Marcarea acestei zile pune în evidență…

citeste mai mult …

Congresul European de Horticultură, la Palatul Parlamentului! Conform comunicatului transmis de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, congresul, care a început…

citeste mai mult …

Bucureștiul se chinuie de aproape 10 ani să construiască o bancă de alimente. Proiectul Primăriei Capitalei, început cu o vizită în America, s-a împotmolit din cauza lipsei de finanțare. Acum, autoritățile spun că prima bancă publică de alimente din București va fi gata la sfârșitul acestui an și va hrăni gratuit până la 5.000 de oameni zilnic. Și Primăria Sectorului 6 spune că va deschide o bancă de alimente în acest an. Astfel, în loc să ajungă la groapa de gunoi, într-o perioadă rezonabilă înainte să expire, tone de mâncare din supermarket-uri vor fi donate acestor bănci, pentru a evita risipa alimentară și pentru a-i hrăni pe oamenii care au nevoie. citeste mai mult …

Duminică are loc ultima etapă a play-out-ului SuperLigii României, ediția 2023/24, iar echipe ca FC U Craiova 1948, Dinamo, Poli Iași, FC Voluntari și FC Botoșani se luptă pentru salvarea de la retrogradare sau clasarea pe un loc de baraj. Toate partidele sunt transmite pe canalele Digi Sport, Orange Sport și Prima Sport, dar și LiveBlog pe HotNews.ro. citeste mai mult …