StiriZiare.ro

Serviciul de Informații pentru Apărare al Regatului Unit a raportat că Serviciul Federal de Securitate (FSB) l-a interogat pe prim-viceministrul Apărării din Rusia, Ruslan Țalikov, într-un caz de corupție din cadrul ministerului, relatează Ukrainska Pravda. De altfel, echipa fundației Anticorupție a regretatului opozant Alexei Navalnîi a dezvăluit anii trecuți ca familia lui Țalikov deține vile și proprietăți de zeci de milioane de dolari. citeste mai mult …

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a anunțat miercuri că un purtător de cuvânt generat de inteligența artificială (AI) va fi de acum înainte responsabil de comentarea afacerilor consulare prin citirea textelor care vor trebui totuși să fie în continuare scrise de oameni, potrivit AFP. citeste mai mult …

Agresori necunoscuți au încercat să dea foc unei sinagogi din Varșovia, fără a răni pe nimeni, au anunțat autoritățile poloneze, provocând doar pagube minore clădirii, a constatat un fotograf AFP. citeste mai mult …

„Cea mai mare problemă a Bucureştiului, astăzi, este acest fenomen al drogurilor care a scăpat de sub control, în special în ultimii ani de zile. Undeva la peste 80% din drogurile ilicite se consumă în Bucureşti, consumul s-a triplat în ultimii 10 ani de zile. Ce poate face Primăria Generală şi nu a făcut în ultimii ani. Ai Poliţia Locală, ca instrument al primarului, care asigură ordinea publică. Nicuşor Dan a retras poliţiştii din proximitatea şcolilor, a retras poliţiştii din parcuri şi locurile publice”, a declarat la Antena 3 Sebastian Burduja.

Candidatul PNL la Primăria Capitalei a mai spus că se poate face şi un sistem de monitorizare video în zonele sensibile din Capitală, unde se întâmplă în general astfel de tranzacţii. Burduja a precizat că mai trebuie să faci un lucru, care nu ţine neapărat de consumul de droguri ci şi de modul în care arată Bucureştiul.

Cozonacul este preparat dintr-un aluat bogat în ouă, unt, zahăr și făină, care este îmbogățit cu umpluturi precum nuci, stafide, cacao sau aromă de vanilie. Fiecare ingredient adăugat la prepararea cozonacului contribuie la aportul său caloric total. În general, o porție obișnuită de cozonac de aproximativ 100 de grame poate furniza între 250 și 400 de calorii, în funcție de rețeta și umplutura aleasă.

O mare parte din caloriile cozonacului provin din carbohidrați, în special din zahărul adăugat. De asemenea, grăsimile din unt și ouă contribuie la conținutul caloric, oferind energie densă. Proteinile din ouă și nucile adăugate la umplutură pot contribui și ele la aportul caloric total, dar într-o măsură mai mică.

Pentru a controla aportul caloric al cozonacului în dieta noastră, este important să consumăm acest desert în cantități moderate și să facem alegeri alimentare echilibrate. Este recomandabil să limităm consumul de cozonac la o porție mică sau medie, pentru a evita consumul excesiv de calorii și de zahăr. De asemenea, putem opta pentru variante mai sănătoase de cozonac, preparate cu ingrediente mai puțin procesate și mai puțin zahăr adăugat.

Cum îţi dai seama cât de proaspăt este un ou. Testul simplu pentru care ai nevoie doar de un pahar cu apă

Beneficiile nutriționale ale cozonacului

Consumul de cozonac, un desert tradițional românesc îndulcit și delicios, aduce numeroase beneficii pentru sănătatea noastră. Acest preparat îmbogățit cu ouă, zahăr, unt și o varietate de umpluturi, precum nuci, stafide sau cacao este surprinzător de bogată în substanțe nutritive esențiale.

Cozonacul este, de asemenea, o sursă bogată de carbohidrați complecși, proteine și grăsimi sănătoase. Acești nutrienți esențiali furnizează organismului energie durabilă, necesară pentru a susține activitatea fizică și cognitivă. Consumul moderat de cozonac poate contribui la menținerea unui nivel echilibrat de glucoză în sânge și poate preveni senzația de foame excesivă sau slăbiciune.

Pe lângă conținutul său caloric și energetic, cozonacul poate oferi și beneficii în ceea ce privește aportul de nutrienți esențiali. Ouăle, un ingredient de bază în prepararea cozonacului, sunt o sursă excelentă de proteine, vitamine și minerale importante pentru funcționarea sănătoasă a organismului. Proteinele din ouă contribuie la dezvoltarea și repararea țesuturilor, iar vitaminele și mineralele ajută la menținerea sănătății sistemului imunitar și la reglarea metabolismului.

De asemenea, umplutura de nuci sau alte ingrediente din cozonac poate aduce beneficii suplimentare pentru sănătatea noastră. Nucile sunt bogate în acizi grași omega-3, antioxidanți și fibre, care pot susține sănătatea inimii, creierului și sistemului digestiv. Consumul regulat de nuci poate reduce riscul de boli cardiovasculare, îmbunătăți funcția cognitivă și promova sănătatea intestinală.

1 Mai muncitoresc.​ Cum erau românii scoși la parade grandioase pe vremea comunismului și ce melodii ascultau cu ocazia Zilei Muncii

1 Mai muncitoresc era momentul in care se prezentau realizarile marete ale Partidului Comunist Roman. Tovarasul Nicolae Ceausescu si tovarasa Elena Ceausescu, alaturi de ceilalti tovarasi din conducerea de partid si de stat erau intampinati cu „sentimente de inalta pretuire si dragoste fierbinte ale intregului popor”.

La parade, oamenii erau incolonati in functie de intreprinderea la care lucrau si marsaluiau prin fata tribunei oficiale, de unde erau salutati de reprezentantii partidului-stat. Nu lipseau lonzincile vremii: „Traiasca Partidul Comunist Roman in frunte cu secretarul sau general, tovarasul Nicolae Ceausescu“, „Traiasca comunismul, viitorul luminos al intregii omeniri!“, „Traiasca Nicolae Ceausescu, cel mai iubit fiu al poporului, ctitorul epocii de aur!“. „Ceausescu – Muncitorii“, „Ceausescu P.C.R.“.

Cu acest prilej, cei doi tovarasi – Nicolae si Elena Ceausescu – simteau inalta pretuire si recunostinta a integului popor roman. Dupa parade, romanii de rand mergeau la un gratar, participau la serbari, spectacole artistice si manifestari cultural-educationale. Altii preferau sa se uite la televizor, pentru ca de 1 Mai beneficiau de un program prelungit de la 11.30 pana la 22.00, in loc de 20.00 si 22.00. Nu mai incape indoiala ca si programele TV erau inchinate tot conducatorului iubit, se difuzau cantece cu versuri patriotice si revolutionare sau muzica de promenada cu fanfara Armatei.

Românul, frate cu micii, de 1 Mai. Ziua Internațională a Muncii deţine recordul pentru cele mai multe comenzi de mici din an

Cântecele patrotice pe care românii le auzeau de 1 Mai1 Mai muncitoresc

Versurile: Maria RantesMuzica: Ciprian PorumbescuRade iara primavara,Peste campuri, peste plai,Veselia umple tara,C-a venit Intai de Mai!Muncitorii au pornitSi-ntr-un glas s-au infratit!Si ei azi sarbatorescUnu Mai muncitoresc.

Infratiti azi cu taranii,Muncitorii-n joc si cant,Praznui-vor in toti aniiLibertatea pe pamant.Peste mari si peste tari,Se aduna pe carari,Lumea toata in alaiPentru al nostru Intii de Mai.

„Te slavim, Romanie!”

„Te slavim, Romanie!” a fost imnul national al Republicii Populare Romane intre 1953 si 1977. Versurile au fost scrise de Eugen Frunza si Dan Desliu, iar muzica a fost compusa de Matei Socor.

„Te slavim, Romanie!”

Te slavim, Romanie, pamant parintesc

Mandre plaiuri sub cerul tau pasnic rodesc

E zdrobit al trecutului jug blestemat

Nu zadarnic, strabunii eroi au luptat

Astazi noi implinim visul lor minunat.

Puternica, libera,

Pe soarta stapana

Traiasca Republica

Populara Romana

Infratit fi-va vesnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e far si tarie si avant

Noi urmam cu credinta Partidul ne-nfrant,

Faurim socialismul pe-al tarii pamant.

Puternica, libera,

Pe soarta stapana

Traiasca Republica

Populara Romana

Noi uzine cladim, rodul holdei sporim

Vrem in pace cu orice popor sa traim

Dar dusmanii de-ar fi sa ne calce in prag

Ii vom frange in numele a tot ce ni-e drag

Inalta-vom spre glorie al patriei steag

Puternica, libera,

Pe soarta stapana

Traiasca Republica

Populara Romana.

Multumim din inima partidului

Azi e zi de sarbatoare

Ziua cand noi voiosii pionieri

Am pornit cu-nflacarare

Pe un drum presarat cu primaveri

Ta-ra-ta-ta goarnele au sunat

Ta-ra-ta-ta si-ntr-un glas au cantat

Multumim din inima partidului

Multumim din inima partidului

Ca-ntr-o zi de sarbatoare

Ne-a croit drum nou de pionieri

Mangaiati de blandul soare

Ce-a pornit ca si noi la drum din zori

Invatam cu-nflacarare

Cum sa fim patriei folositori

Ta-ra-ta-ta goarnele noi sunam

Ta-ra-ta-ta si-ntr-un glas noi cantam

Multumim din inima partidului

Multumim din inima partidului

Ca-ntr-o zi de sarbatoare

Ne-a croit drum noi de pionieri

Zi de zi copilaria

fericiti si voiosi ne-o vom trai

Brat la brat cu datoria

Ce cu drag primii ne-o vom implini

Cum îţi dai seama cât de proaspăt este un ou. Testul simplu pentru care ai nevoie doar de un pahar cu apă

Manelistul a făcut un pas mare în viața lui și a decis să se opereze pentru a-și micșora stomacul. Artistul a luat decizia pentru că înălțimea lui și kilogramele acumulate de-a lungul timpului i-ar fi putut afecta starea de sănătate. În urmă cu un an, a fost internat de urgență și a trecut printr-o perioada dificilă, crezând că nu o să mai trăiască. Ulterior, problemele s-au tratat și și-a schimbat total tilul de viață.

Acesta și-a asumat o serie de riscuri în momentul în care s-a hotărât să apeleze la această procedură, printre cele mai importante numărându-se faptul că vocea i-ar fi putut fi afectată, scrie Tabu.ro.

Din fericire, după intervenția chirurgicală, a reușit să slăbească aproximativ 5 kilograme, iar diafragma i s-a mărit.

Bomba anului despre căsătoria secretă dintre Monica Bîrlădeanu și Valeriu Gheorghiță. Detaliul neașteptat care i-a dat de gol

„M-am operat, mă simt foarte bine. Domnul profesor mi-a lăsat scris pe ceva că voi slăbi între 15 și 17 kilograme, cu marjă de eroare de un kilogram. Mă simt foarte bine, am slăbit patru kilograme. Mie mi-a fost frică că o să am cumva probleme cu vocea dacă o să mă operez. Dar dacă știam că o să mă simt așa plin de energie, diafragma mea s-a mărit, ficatul meu e relaxat, nu mai strânge organele, inima, aveam multă grăsime în cord”, a declarat Adrian Minune.

Pentru a slăbi mai mult și pentru a ajunge la rezultatele dorite, artistul este nevoit să pună stop alimentației nesănătoase și să adopte un stil de viață cât mai sănătos.

„Mă uitam la mâncare și nu puteam să mănânc. Se vede diferența. Eu la 50 de ani, dacă mă operez de două ori, se fac 70 de ani”, a mai spus el.

Cum îţi dai seama cât de proaspăt este un ou. Testul simplu pentru care ai nevoie doar de un pahar cu apă

Deniile și tradițiile populare

În această zi solemnă, biserica continuă Deniile, slujbe dedicate pătimirilor lui Hristos, care îl „petrec” pe drumul Crucii, până la moarte și Înviere. Potrivit tradițiilor populare, Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă. Este o zi în care credincioșii se roagă mai mult și se pregătesc spiritual pentru sărbătoarea Învierii.

Azi, biserica face pomenirea femeii celei păcătoase și a vânzării lui Iisus de către Iuda Iscarioteanul. Primul exemplu aduce în lumină căința, smerenia și lacrimile unei femei care, aducând mir de mare preț pentru a-L unge pe Hristos, devine mironosiță. Al doilea exemplu, cel al lui Iuda Iscarioteanul, evidențiază trădarea și păcatul, prin vânzarea lui Iisus pentru treizeci de arginți.

După Răstignirea Mântuitorului, Iuda a regretat fapta și a aruncat cele 30 de monede în incinta Templului lui Irod din Ierusalim. Ulterior s-a spânzurat de un copac.

Tradiții și obiceiuri în această zi sfântă

În Miercurea Mare, credincioșii țin post negru pentru a fi protejați de boli în următorul an. De asemenea, există obiceiul de a arunca cenușa din sobe peste straturile din grădină, cu credința că aceasta va aduce roade bogate plantelor. Acest gest are o semnificație simbolică puternică, fiind considerat un ritual de purificare și binecuvântare pentru recolta viitoare.

În timp ce biserica comemorează evenimentele tragice din viața lui Hristos, oamenii se întorc și la învățăturile sale. Evangheliile din Miercurea Mare ne reamintesc de gestul femeii care a uns picioarele lui Iisus cu mir scump, gest apreciat de Hristos ca un act de pregătire pentru îngropare. De asemenea, ne readuc aminte și de trădarea lui Iuda și de planurile fariseilor și cărturarilor de a-L prinde și ucide pe Mântuitor.

„Pe când se afla Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, S-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir scump şi l-a turnat pe capul Lui, când şedea El la masă. Şi văzând aceasta ucenicii Lui, le-a părut rău şi au zis: «Pentru ce s-a făcut această pagubă? Căci acest mir se putea vinde pe un preţ mare şi se putea da săracilor». Iisus, însă, înţelegând aceasta le-a zis: «Pentru ce aduceţi supărare femeii? Că bun lucru a făcut ea pentru Mine. Căci pe săraci pururea îi aveţi cu voi, iar pe Mine nu Mă aveţi pururea. Aceasta, turnând acest mir pe trupul Meu, M-a pregătit pentru îngropare. Şi drept vă spun: oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta în lumea toată, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei»”. (Matei, 26,6-13).În acest timp, în Ierusalim se urzea în taină răzbunarea fariseilor și a cărturarilor, care hotărăsc moartea Mântuitorului. Miercurea este ziua în care cărturarii şi fariseii au făcut sfat pentru prinderea şi uciderea Mântuitorului, temându-se de puterea pe care o avea asupra mulţimilor. „Şi împreună s-au sfătuit ca să prindă pe Iisus, cu vicleşug, şi să-L ucidă” (Matei, 26.4).

În această zi, credincioșii sunt îndemnați să reflecteze asupra semnificației evenimentelor și să se pregătească spiritual pentru sărbătoarea Învierii. Miercurea Mare reprezintă o etapă importantă în cadrul Săptămânii Patimilor, marcând drumul lui Hristos spre sacrificiul suprem pentru mântuirea omenirii.